Potrivit documentului, moscheea va avea, pe lângă clădirea propiu-zisă a lăcaşului de cult, mai multe anexe în care va funcţiona un loc pentru spălări rituale, o casă parohială, o bibliotecă şi un centru de asistenţă socială.

Respectarea destinaţiei terenului va fi monitorizată de Secretariatului de Stat pentru Culte până la expirarea protocolului, în condiţiile în care „se interzice vânzarea, înstrăinarea sub orice formă, încheierea vreunui pact de opţiune, a unei promisiuni unilaterale sau bilaterale de vânzare a imobilului, constituirea vreunui drept de preemţiune, servituţi, clauze de uzufruct, constituirea oricărei forme de aport al vreunei societăţi comerciale, asociaţii sau fundaţii”.

Se estimează că moscheea va costa peste un milion de euro.

Decizia Guvernului român de a da în folosinţă gratuit terenul pentru construirea unei moschei a stârnit numeroase controverse deoarece proiectul s-a aprobat în două zile dupa identificarea terenului, fără să stea în dezbatere publică şi a coincis cu plecarea premierului Victor Ponta in Turcia la tratament.

 

Discuţiile preliminare dintre România şi Turcia, pe tema construirii unei moschei şi a unei biserici, au început imediat după Revoluţie. După aproape 25 de ani, abia acum sunt puse la punct detaliile din acord.

 

Foştii miniştri de externe spun în ce condiţii s-au purtat negocierile de-a lungul vremii.

„În acea perioadă nu existau tentaţiile islamizării, nici derapajele de la democraţie, nici reprimările violente ale manifestaţiilor din Istanbul. În acel context, nimic mai firesc, discuţia, printre altele, a acestui schimb spiritual, religios prin care Turcia ne dădea voie să facem o capelă ortodoxă la Istanbul şi noi le permiteam construcţia unei moschei pentru turci„, a declarat Teodor Baconschi, fost ministru de externe.