„Suntem pro-reglementare – ne dorim să funcţionăm într-un cadru care defineşte serviciile noi precum Uber şi subliniem încă o dată dorinţa de a colabora cu autorităţile din România pentru a găsi o soluţie de reglementare în linie cu recomandările Comisiei Europene”, au arătat reprezentanţii Uber România, potrivit Mediafax.

„Serviciile Uber sunt 100% fiscalizate – mii de şoferi parteneri Uber sunt înregistraţi ca PFA sau SRL şi plătesc taxe pentru veniturile generate prin intermediul platformei Uber. La rândul său, compania Uber are o subsidiară înregistrată în România, plătind taxe la bugetul de stat. Între 75% şi 80% din suma încasată de un şofer partener pentru o călătorie îi revine acestuia. Pasagerii primesc o factură fiscală după fiecare cursă”, se arată în comunicatul transmis de Uber.

Alte Articole

Cât costă să petreci 1 Mai în complexul Andreei Esca! Vilele ...

Harta salariilor în România. În ce oraşe câştigă cei mai ...

Cristian Socol, despre raportul Eurostat pentru România: „E ...

În iunie 2016, Comisia Europeană îşi manifesta sprijinul pentru companiile precum Uber şi Airbnb, susţinând că statele ar trebui să interzică funcţionarea acestor platforme doar în ultimă instanţă. Comisia recomandă guvernelor din statele membre UE să analizeze situaţia înainte să emită reglementări, în contextul în care companiile de acest tip au generat venituri de 28 de miliarde de euro, în 2015, în Europa, potrivit The Guardian.

„Aceste noi modele de afaceri pot avea o contribuţie importantă la ocuparea forţei de muncă şi la creşterea economică din Uniunea Europeană, dacă sunt încurajate şi dezvoltate în mod responsabil. Interdicţiile absolute şi restricţiile cantitative asupra unei activităţi constituie, în mod normal, o măsură de ultimă instanţă. Ele ar trebui să se aplice, în general, doar în cazul în care nu pot fi utilizate cerinţe mai puţin restrictive pentru a realiza un obiectiv de interes public legitim”, se arată în comunicatul Comisiei Europene citat în comunicatul Uber.

În ceea ce priveşte reglementările de transport în România, managerul general al Uber în România, Nicoleta Schroeder, a menţionat că Uber nu se încadrează nici în legislaţia de taximetrie, nici în legislaţia transportului public.

„Ei (n.r. şoferii) nu au astăzi nicio licenţă de transport, tocmai pentru că, dacă ne uităm la cele două legi care reglementează transportul în România, avem, pe de-o parte taximetria, unde noi nu ne încadrăm, nu avem maşini, pe de altă transportul public, unde Uber nu se încadrează, pentru că este o aplicaţie închisă”, a precizat acesta.

În România, peste 250.000 de oameni din Bucureşti, Braşov, Cluj-Napoca şi Timişoara folosesc şi recomandă aplicaţia UBER. În doi ani, România a ajuns a cincea ţară pentru UBER din Uniunea Europeană, după Anglia, Franţa, Portugalia şi Polonia.

Uber este o aplicaţie de mobil care conectează pasageri şi şoferi parteneri în peste 500 de oraşe din peste 80 de ţări ale lumii, printre care 20 de state membre UE.

Confederaţia Operatorilor şi Transportatorilor Autorizaţi din România (COTAR) organizează acţiuni de protest, în perioada 26-27 aprilie, în faţa sediului Guvernului, între orele 9.30-21.00. Taximetriştii şi transportatorii rutieri de persoane cer scoaterea în afara legii a platformelor tehnologice online care prestează servicii de taximetrie în mod neautorizat, scoaterea în afara legii a tururor platformelor online care fac servicii de transport de persoane nedeclarat, nefiscalizat în România şi neautorizat conform legislaţiei în vigoare şi scoaterea în ilegalitate a tuturor firmelor care fac transport regulat, pe rute pentru care nu au participat la licitaţii şi nu au câştigat dreptul de a le opera, conform legii, potrivit comunicatului transmis miercuri de COTAR.

Citeşte şi: Protestul transportatorilor s-a încheiat, după ce au ajuns la un acord cu Guvernul. Circulaţia a fost reluată în Piaţa Victorie UPDATE