Prin intermediul unei astfel de bănci s-ar putea realiza investiții pe domenii prioritare, așa cum se întâmplă în Germania, Marea Britanie sau Franța. O astfel de bancă s-ar putea concentra strict pe componenta de acordare a finanțărilor din surse de la nivel european, respectiv din Planul de Investiții pentru Europa, cunoscut și sub denumirea de „Planul Juncker”.

„Dacă ar exista o bancă națională de promoție cu un capital propriu de cinci miliarde, din momentul în care această bancă ar fi în stare să preia o parte din garanția acordată de Comisia Europeană și de Fondul European pentru Investiții Strategice (EFSI), ar putea să dea credite într-o valoare mult mai mare și poate în condiții mult mai avantajoase și ar urmări unele domenii unde poate investițiile sunt mult mai importante și unde băncile comerciale nu s-ar implica”, potrivit sursei citate.

Alte Articole

Codin Maticiuc a rămas fără telefon în autobuz! „Cumva ...

Ultima dorință a lui Celine Dion. Artista suferindă încă ...

Pas uriaș pentru medicina globală! A avut loc al doilea transplant ...

Cealaltă problemă pe parte de proiecte mari, pe Planul de Investiții pentru Europa, care ar putea să funcționeze foarte bine ar fi proiectele în PPP. Un alt aspect de subperformanță a României, se arată în document, este cea a unei legislații deficitare în ceea ce privește PPP-urile și numai când aceasta va fi definitivată, Planul de Investiții pentru Europa ar putea să funcționeze foarte bine în cadrul proiectelor de acest tip.

„Din păcate, în România s-a anunțat de mai multe ori o nouă lege a PPP-urilor, o modificare a acestei legi, dar nu am văzut niciun rezultat. Până în momentul în care partea legislativă și cel puțin cadrul în care să se structureze un bun proiect pe partea de PPP-uri nu se lămuresc, până atunci nu o să avem un PPP bun și finanțat prin acest plan”, mai spune în document.

Pe ‘Planul Juncker’ au fost aprobate până acum finanțări de aproximativ 46,5 miliarde de euro, care o să genereze investiții efective de aproximativ 236 de miliarde de euro. Cifrele Băncii Europene de Investiții arată că o să fie un efect care practic crește valoarea investițiilor efective în firme și în economia reală de 1 la 15 (un euro din fonduri publice mobilizează 15 euro din fonduri private și BEI), se arată în Planul de Investiții pentru Europa.

„BEI merge pe proiectele mai mari de infrastructură, sunt aprobate aproximativ 312 astfel de proiecte, iar finanțarea lor este în jur de 36 de miliarde de euro. Pentru IMM-uri finanțarea vine de la Fondul de Investiții European (IEF) și acolo sunt aproximativ 306 finanțări însumând în jur de 10 miliarde de euro. Și în cazul României, înțelegerile de finanțare pentru IMM-uri sunt realizate între Fondul European de Investiții și bănci comerciale din țara noastră. Practic sunt câteva înțelegeri cu băncile, care după aceea o să fie în stare să crediteze IMM-uri. La nivel european, o să fie circa 450.000 de IMM-uri care o să beneficieze de credite cu dobândă mai redusă pe proiecte care se consideră prioritare pe diverse domenii”, mai precizează sursa citată.

Planul de Investiții pentru Europa, o inițiativă comună a Comisiei Europene și a Băncii Europene de Investiții, propune să mobilizeze investiții publice și private în sumă totală de 500 miliarde de euro până în 2020 pe tot teritoriul Uniunii Europene. În România, prin Planul de Investiții pentru Europa au fost deja acordate finanțări în suma de 258 milioane euro, prin care se așteaptă mobilizarea a 943 milioane euro în investiții totale.