„Este foarte grav ceea ce se întâmplă. Pe lista de aşteptare sunt în jur de 70 de pacienţi şi afectează ceea ce se întâmplă, mai ales că Agenţia Naţională pentru Transplant (ANT) nu a avut alternative la AKH. Trebuia să avem şi alte variante. De abia acum s-a dovedit că Ministerul Sănătăţii şi ANT nu au alternative la o astfel de problemă. Ar fi trebuit să mergem inclusiv în afara Europei, aveam varianta pe Turcia. Noi, pacienţii avem dreptul de a cere socoteală Ministerului Sănătăţii şi ANT-ului de ce s-a ajuns în punctul ăsta mai ales că acum nu ni se spune foarte clar care este cauza. România a avut în fiecare an probleme cu plăţile. Nu este prima dată când pacienţii cu transplant sau care au nevoie de alte servicii medicale, alte intervenţii complexe, au fost refuzaţi sau au fost trimişi cu foarte mare greutate pentru că România nu a achitat datoriile către acei furnizori. Trebuia demult gasita o alternativă aşa cum au şi alte state”, a declarat pentru MEDIAFAX Vasile Barbu, preşedintele Asociaţiei pentru Protecţia Pacienţilor.

În legătură cu acelaşi subiect, Victor Zota, reprezentant al Agenţiei Naţionale de Transplant (ANT), a declarat că se caută soluţii, în privinţa realizării de transplant pulmonar, în ţări precum Cehia, Italia sau Franţa. Cinci români ar fi trebui să fie operaţi la AKH din Viena.

Alte Articole

Dana Nălbaru este bucuroasă că a făcut asta cu mâna ei: ...

Radonul, gazul radioactiv descoperit în şcolile din România, ...

Experții în oncologie ne spun ce trebuie să mâncăm și să ...

„În jur de cinci pacienţi ar trebui operaţi la centrul AKH din Viena. Ştiu că unuia i s-a făcut transplant anul trecut. Încercăm să remediem situaţia. Există şi alte posibilităţi în ţări care nu sunt în Eurotransplant. Există nişte discuţii, îi cunoştem, sunt colegii noştri şi ne pot ajuta. Aici vorbim despre ţări ca Cehia, Italia sau Franţa, ţări cu care am putea colabora”, a declarat Victor Zota, reprezentant ANT.

Precizările vin după ce ministrul Sănătăţii, Florian Bodog, a declarat, marţi, că a fost informat de centrul de transplant AKH din Viena că pacienţii români nu mai pot fi primiţi pentru operaţii, motivul fiind legat de scăderea capacităţii centrului.

Un număr de 35 de români au făcut transplant de plămân la Spitalul AKH din Viena în ultimul deceniu, în 2016 fiind semnată o înţelegere care expiră în 31 martie şi pe care unitatea sanitară nu o prelungeşte întrucât îşi restrânge activitatea, a declarat, pentru News.ro, medicul Victor Zota, de la Agenţia Naţională de Transplant (ANT).

„În ultimul deceniu au fost operaţi la AKH 35 de români. Acum erau pe listă cinci. Toţi cei cinci şi Ministerul Sănătăţii şi Agenţia Naţională de Transplant au primit notificări prin care au fost informaţi că pacienţii români nu vor mai fi operaţi , întrucât secţia îşi reduce capacitatea şi va opera numai bolnavi din Austria şi ţări care fac parte din Eurotransplant. De fapt, încă din octombrie 2016, profesorul doctor Günther Laufer a spus că se reduce capacitatea clinicii de transplant pulmonar şi nu vor mai putea opera bolnavii români, ci numai pe cei din Austria şi din Eurotransplant”, a mai spus Victor Zota.

Cu o capacitate redusă de la peste 125 de paturi la aproximativ 90, clinica nu mai poate face faţă şi altor solicitări, au anunţat reprezentanţii AKH, potrivit lui Zota.

De fapt, Agenţia Naţională de Transplant nu este implicată în transplantul realizat în clinici din străinătate. De aceste operaţii se ocupă Ministerul Sănătăţii, Direcţiile de Sănătate Publică şi comisiile de specialitate, banii fiind alocaţi integral de minister, a explicat medicul.

„Dosarele pentru transplantul în străinătate vin de la Direcţiile de Sănătate Publică la Ministerul Sănătăţii, unde sunt aprobate de comisia de specialitate, Agenţia Naţională de Transplant nefiind parte în acest lanţ. Ministerul Sănătăţii virează banii într-un depozit al spitalului, din care clinica de la Viena ia bani numai dacă sunt realizate operaţiile. România a donat în străinătate până acum cam 15 plămâni, a mai spus Victor Zota.

Potrivit medicului, pacienţii români erau înscrişi pe lista de transplant, după ce erau examinaţi de medicii de la Viena, pe baza unui dosar medical realizat în ţară.

În momentul în care la spital era un donator în moarte cerebrală compatibil cu un pacient înscris pe listă, atunci pacientul era chemat la spital, se făceau alte analize şi se efectua transplantul, a explicat Zota.

Ministrul Sănătăţii, Florian Bodog, a anunţat, marţi, că Spitalul AKH din Viena a reziliat unilateral contractul prin care erau realizate intervenţii de transplant pulmonar românilor înscrişi pe listă, ceea ce este ilegal.

„Problemele pentru transplantul de plămâni nu se rezolvă de pe o zi pe alta. Urmează să avem o întălnire pe această temă cu toţi specialiştii şi cu reprezentanţii ANT, şi voi avea o întâlnire si cu primarul Capitalei. Conform protocolului, clinica din Austria nu avea dreptul să denunţe unilateral acest protocol. Practic, toată comunicarea trebuia făcută prin Eurotransplant şi am avut o discuţie cu preşedintele ANT, care mi-a spus că va face un demers către Eurotransplant ca să avem un răspuns oficial. În acelaşi timp, noi suntem în contact şi cu celelalte centre care fac transplant din Praga şi Germania, dar nu pot să dau un răspuns până nu vorbesc cu dânşii. Timpii de aşteptare sunt destul de mari pentru transplant, dar noi vom depune toate eforturile pntru deblocare”, a spus Bodog.