Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, anul trecut, o gospodărie a cheltuit lunar 2351,5 RON. Asta înseamnă că în medie, o persoană a cheltuit pe lună în jur de 884,6 RON. Gospodăriile cu salariaţi au avut fonduri ceva mai mari în timp ce şomerii, cei care lucrează în agricultură, pensionarii şi cei cu activităţi neagricole pe cont propriu au avut ceva mai puţini bani la dispoziţie. Cheltuielile au fost mai mari în gospodăriile din mediul urban şi mai mici în cele din mediul rural, scrie voceatransilvaniei.ro.

Principalele destinaţii ale cheltuielilor efectuate de gospodării sunt consumul de bunuri alimentare şi nealimentare, servicii şi transferurile către administraţia publică şi privată, sub forma impozitelor, cotizaţiilor şi contribuţiilor, precum şi acoperirea unor nevoi legate de producţia gospodăriei. Astfel, 72,4% din venituri au mers către consum şi 19% către plata impozitelor şi asigurărilor către stat. Un salariat a plătit statului, în medie, 446,1 de lei lunar, sub formă de taxe şi impozite. Din cei 446,1 lei, 39,5% a fost impozitul pe salariu şi 56,3% contribuţia către asigurările sociale adică pentru pensie, şomaj şi asigurări de sănătate.

Alte Articole

Jador a vorbit despre relația secretă cu Andreea Bălan: „Pentru ...

Supermarketul cu prețuri pentru toate buzunarele. Unde se află ...

Cine sunt românii care vor primi pensii cu peste 100% mai mari. ...

Ponderea impozitării este mai mare în gospodăriile cu salariaţi. Cei cu venituri salariale au plătit către stat 27,9% din cheltuieli. Familiile de şomeri au plătit către stat 10,5% iar pensionarii 9,4%. Cei mai puţini bani către stat au mers de la gospodăriile cu lucrători pe cont propriu din activităţi neagricole, adică 4,6%. Agricultorii au plătit 3,1% din cheltuieli.

Gospodăriile din mediul urban plătesc de 2,3 ori mai mulţi bani la stat decât familiile din mediul rural, arată studiul INS. În plus, diferenţe există şi în ceea ce priveşte diferitele regiuni ale ţării. Regiunea de Nord-Est plăteşte mai puţin către stat în timp ce Bucureşti-Ilfov e zona cu cea mai mare contribuţie.

Potrivit INS, cheltuielile pentru investiţii au fost şi în anul 2015 foarte mici. Doar 0,7% din cheltuielile totale ale unei gospodării au fost pentru investiţii. Procentul este în creştere cu 0,1% faţă de 2014, dar este în continuare unul foarte mic. În acest sens, INS a tras un semnal de alarmă. Datele arată că gospodăriile de la noi au o capacitatea extrem de scăzută de a economisi. Necesitatea de a acoperi cheltuielile de consum şi plata impozitelor, lasă românilor prea puţini bani pentru a face economii şi pentru a investi.

În unele zone analizate, investiţiile s-au ridicat la doar 0,1% din ventiuri în timp ce în zonele mai dezvoltate au ajuns chiar şi la 2,0% din totalul cheltuielilor unei gospodării.

Dacă nivelul investiţiilor pe care le pot face românii, este mic, din datele INS pot fi trase şi alte concluzii îngrijorătoare. Din cauza structurii preţurilor şi a salariilor, românii nu au bani pentru a face cheltuieli pentru educaţie, cultură şi nici pentru ieşiri la restaurante. Cu cea mai mare parte a banilor mergând către mâncare, băuturi şi facturi, sumele rămase sunt cheltuite pentru haine, îmbrăcăminte, sănătate, transport.

Ponderea cheltuielilor pentru educaţie este de 0,4% faţă de 1% cât e media europeană. Pentru recreere şi cultură, un român alocă 4% faţă de 9,4% cât a fost media în Uniunea Europeană. Stăm la fel de prost şi în ceea ce priveşte cheltuielile făcute la hoteluri, restaurante şi baruri. Ponderea este de 1,4% raportat la media europeană de 9%.

Citeşte şi România, aproape de un nou împrumut la FMI