Studiu SNSPA: Corupţia şi clasa politică, printre problemele semnalate de manifestanţi la Universitate

În cadrul cercetării, în cadrul căreia au fost realizate 300 de interviuri cu manifestanți, fiind intervievate aproximativ 10% dintre persoanele care au fost prezente în Piața Universității în seara zilei de 6 noiembrie, s-a pus întrebarea ”Care sunt principalele probleme/revendicări pe care le aveți?”, existând numeroase variante de răspuns, însă doar cele prezentate pot fi cuantificate: corupția (19%), clasa politică (10%), schimbarea sistemului (4%), 300 de parlamentari (3%), dizolvarea Parlamentului (2%), imunitatea parlamentarilor (2%), în vreme ce 3% nu au știut/nu au răspuns.

Un procent de 61% dintre cei chestionați au spus că au mai participat și la alte mișcări de stradă până la cel de vinerea trecută.

63% dintre participanții la studiu au precizat că au aflat de mitingul de vinerea trecută de pe rețelele sociale, 14% de la televizor, 12% de pe internet (presă), iar 11% au dat drept răspuns „altă sursă”. 64% dintre cei care au aflat de protest de pe rețele sociale au indicat că foloseau Facebook când au aflat de miting.

Cel mai PUTERNIC mesaj de la proteste. Fotografia devenită VIRALĂ în câteva ore

Alte articole

Raport al Departamentului de Stat al SUA: Corupția rămâne „răspândită” în România, iar condamnările sunt tot mai greu de obținut. O problemă gravă este prescripția răspunderii penale

STENOGRAME DNA. Dosarul de corupție al ELCEN ia amploare. Cum discutau directorii companiei despre împărțirea mitei: „Avem o pizza?! Mâncăm toți”

Conform studiului, un procent de 30% dintre respondenți se consideră de dreapta, 39% „nici de stânga, nici de dreapta”, 8% de stânga, 14 de centru, iar 9% nu știu/nu răspund.

97% dintre cei intervievați ar mai fi ieșit în stradă vinerea trecută dacă Cristian Popescu Piedone și-ar fi dat demisia din funcția de primar al sectorului 4 imediat după incendiul de la Clubul Colectiv. Un procent de 93% ar mai fi participat la protest vineri dacă Victor Ponta (împreună cu Guvernul) și-ar fi dat demisia imediat după incendiul de la Clubul Colectiv.

Întrebați ce părere au referitor la faptul că șeful statului, Klaus Iohannis, „a numit ca prim-ministru interimar, potrivit legii, un membru din actualul Guvern, ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu”, un procent de 41% dintre cei chestionați au răspuns că în legătură cu această numire au o părere „nici bună, nici proastă”, 20% foarte proastă, 18 proastă, 10% nu știu/nu răspund, 9% bună, iar 2% foarte bună.

Întrebați dacă pot numi pe cineva pe care și-ar dori să fie desemnat și să ocupe funcția de prim-ministru 68% au răspuns negativ, 31% afirmativ, iar 1% nu au răspuns. Dintre cei 31% care au răspuns afirmativ, 14% au făcut referire la Moise Guran, 11% — Mugur Isărescu, 10% — Monica Macovei, 9% — Dacian Cioloș, 5% — un tehnocrat, 3% — Victor Ponta, 3% — Traian Băsescu, 3% — Cătălin Predoiu, iar 42% — altul.

Eșantionul a fost realizat pe cote de gen și vârstă, prin eșantionare pe hartă (harta Piața Universității), fiind definite 14 zone de eșantionare. Echipa de operatori a fost formată din 16 persoane. Coordonatori științifici au fost prof. univ. dr. Vladimir Pasti, conf. univ. Marius Pieleanu și conf. univ. dr. Alfred Bulai.