Tăriceanu vrea să înfiinţeze Autoritatea Naţională pentru Interceptarea Comunicaţiilor, controlată de Parlament

Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a depus, marţi, în Parlament, un proiect de lege pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale pentru Interceptarea Comunicaţiilor, activitatea acesteia urmând să fie supusă controlului Parlamentului.

El a precizat că a semnat, alături de alţi parlamentari, acest proiect de act normativ.

‘Se înfiinţează Autoritatea Naţională pentru Interceptarea Comunicaţiilor, ca autoritate informativă, cu personalitate juridică, autonomă şi independentă faţă de orice altă autoritate a administraţiei publice, supusă controlului Parlamentului, cu competenţa pe teritoriul României, unică şi exclusivă în domeniul interceptării comunicaţiilor’, prevede propunerea legislativă.

Potrivit proiectului de act normativ, preşedintele şi vicepreşedintele Autorităţii sunt numiţi de Senat şi Camera Deputaţilor, în şedinţă comună, pentru un mandat cu durata de 6 ani. Mandatul preşedintelui şi al vicepreşedintelui nu poate fi reînnoit.

Alte articole

Călin Popescu Tăriceanu, avertisment cu privire riscurile programului de austeritate implementat de Guvernul Bolojan: „Efectele colaterale vor fi importante”

Statul plăteşte chirii de sute de mii de euro, lunar, pentru sediile instituţiilor judiciare. ÎCCJ a închiriat, temporar, sediul Camerei de Comerț cu 182.000 euro, iar CSM achită 40.000 de lei pentru cele două sedii luate în chirie

‘Obligaţia noastră primară, ca liberali şi parlamentari, este să luptăm pentru drepturile şi libertăţile individului’, a spus Tăriceanu, marţi, la Senat.

Potrivit acestuia, nu e rolul procuraturii să facă interceptările.

‘Într-o ţară în care drepturile şi libertăţile cetăţenilor sunt respectate, nu putem să dăm o asemenea operaţiune nici pe seama serviciilor de informaţii, nici pe seama procuraturii. Ca atare, procuratura va fi primul beneficiar chiar dacă şi-a făcut cu repeziciune propriul serviciu. Nu e nicio problemă. Oamenii, aparatura dacă există, din punct de vedere juridic, se creează o altă entitate şi trece acolo şi atunci avem siguranţa că nu există probe măsluite, cum s-a întâmplat recent, plus celelalte probleme care derivă de aici. Un exemplu: ce se întâmplă cu înregistrările care nu sunt legate de cercetarea penală pe care o desfăşoară? Cine le stochează, le foloseşte cineva, le foloseşte peste opt ani, cele care ţin de viaţa privată?’, a spus Tăriceanu, conform Agerpres.

Întrebat dacă DNA şi Parchetul ar trebui să îşi treacă propriile servicii de interceptare în subordinea Autorităţii, Tăriceanu a răspuns afirmativ.

În privinţa serviciilor secrete, el a explicat că ceea ce ţine de siguranţa naţională le-ar putea reveni acestora.

‘Acest model pe care noi îl propunem nu este o originalitate, este un model folosit şi în alte ţări din Europa şi din SUA, unde grija pentru drepturile individuale este extrem de mare. În ţări în care problemele de siguranţă naţională sunt mult mai acute decât în România, ţări care se confruntă cu activităţi de terorism, au în acelaşi timp şi grija de a păstra această componentă referitoare la libertatea cetăţenilor’, a arătat preşedintele Senatului.

Acesta a precizat că propunerea legislativă care va intra în dezbatere parlamentară se bazează atât pe Decizia CCR nr. 51/16 februarie 2016, cât şi pe o serie de observaţii ale asociaţiilor profesionale ale magistraţilor cuprinse în Memorandumul privind Justiţia, adoptat în luna septembrie, şi anume ‘crearea prin lege a unei autorităţi civile de interceptare care să permită respectarea deplină a standardelor CEDO în privinţa garanţiilor tehnice şi legale; Justiţia trebuie să aibă ca şi preocupare esenţială protecţia, promovarea şi garantarea tuturor drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti’.

Tăriceanu a susţinut că această Autoritate este gândită să funcţioneze independent faţă de celelalte organe abilitate ale statului şi sub supravegherea unei comisii din componenţa căreia vor face parte ‘trei judecători desemnaţi de ÎCCJ, trei reprezentanţi ai asociaţiilor profesionale ale judecătorilor şi procurorilor, un reprezentant desemnat de Avocatul Poporului şi doi membri ai Parlamentului, unul desemnat de Senat şi unul de Camera Deputaţilor’.

De asemenea, Autoritatea pentru Interceptarea Comunicaţiilor este sprijinită în activitatea sa şi de un consiliu consultativ.

‘Sigur că pot face apel la această Autoritate, în primul rând, procuratura, dar şi toate celelalte instituţii care, conform legii, au dreptul să folosească interceptări ale comunicaţiilor, ale telefoanelor. În acelaşi timp, această Autoritate va funcţiona sub supravegherea unei comisii de supraveghere. Deci această Autoritate va fi abilitată să facă numai operaţiunea strict tehnică. În privinţa legalităţii acţiunilor pe care le va întreprinde, există în primul rând mandatul emis de judecători, dar apoi trebuie făcută o verificare. Iniţial, am gândit ca această Autoritate să fie pusă în subordinea Parlamentului. Având în vedere însă experienţa nefericită a modului în care funcţionează comisiile parlamentare de control al serviciilor secrete, am gândit că este mai bine să creăm un corp independent, o comisie de supraveghere’, a explicat Tăriceanu.

În opinia sa, înfiinţarea acestei Autorităţi este necesară ‘ca să nu se mai întâmple cum s-a întâmplat în trecut când serviciile de informaţii au jucat rol de organ judiciar”. ”Să nu vedem că în acelaşi timp procuratura face şi interceptări şi face şi dosare şi să vedem că sunt probe care nu îndeplinesc condiţiile legale’, a completat Tăriceanu.

‘Vreau să intrăm într-o normalitate, în care cetăţenii români să se simtă la ei acasă, nu terorizaţi, nu înfricoşaţi, nu în atmosfera care a domnit în România în anii ’50-’60. (…) Eu cred că reforma statului înseamnă corijarea funcţionării defectuoase a unor instituţii’, a mai spus acesta.

Proiectul poate fi consultat aici.