Theresa May ar putea obţine o derogare de la libera circulaţie a forței de muncă, după Brexit

UE ar putea acorda Regatului Unit o derogare de șapte ani de la libera circulație a forței de muncă după Brexit. Acordul, care-i privește direct pe est europeni, ar fi mai robust decât cel obținut de David Cameron în februarie 2016. Liberalii europeni și blocul estic vor încerca însă să blocheze această idee.

25 iul. 2016, 10:44
Theresa May ar putea obţine o derogare de la libera circulaţie a forței de muncă, după Brexit

Theresa May, noul prim ministru britanic, ar putea obține o derogare de la libera circulație a forței de muncă, una dintre cele patru libertăți fundamentale ale UE.

Surse UE spun că aceasta este o idee care a fost pusă pe masă la un loc cu altele, în contextul negocierilor între Londra și restul capitalelor UE în vederea inevitabilului Brexit, potrivit rfi.ro.

În contrapondere, Regatul Unit ar obține un acces preferențial treptat la beneficiile pieței unice UE.

Est europenii deja aflați în Regatul Unit ar putea continua o existență nestingherită. Imigrația UE după Brexit sau după începerea negocierilor pentru Brexit ar putea să fie îngrădită sau chiar oprită pur și simplu timp de șapte ani, spun surse UE.

Negocierile între UE și Londra ar putea demara doar anul viitor și ele ar dura aproximativ doi ani.

Ideea se îndepărtează cu mult de cea vehiculată de Comisia Europeană pentru care fără libera circulație a forței de muncă nu poate exista niciun fel de acces la piața unică pentru britanici.

O astfel de negociere este de neimaginat și pentru liberalii europeni al căror lider, Guy Verhofstadt, a reacționat duminică seară la un articol apărut în The Guardian.

Pentru Verhofstadt, a accepta un asemenea acord cu Regatul Unit, adică „a crea mai multe excepții de la regulă, nu ar duce decât la crearea de noi precedente și deci de noi probleme”. Verhofstadt prevede că Parlamentul European va bloca un astfel de acord.

Statele est europene se opun și ele acestor condiții. Surse diplomatice afirmă la Bruxelles că multe capitale vor bloca discuțiile dacă așa se pune problema.

Dar, conform The Guardian, ideea este menită să răspundă pe de-o parte îngrijorărilor din Marea Britanie privind imigrația și pe de altă parte ar rezolva problema accesului britanic post Brexit la piața comună.

Londra ar contribui mai departe la bugetul UE și după despărțire, deși cu mai puțin decât în prezent și fără a mai putea influența deciziile care țin de piața unică, afirmă The Guardian.

Se zice că acest acord este mai robust decât cel obținut de David Cameron în februarie 2016 când el a smuls europenilor o întelegere prin care se încerca evitarea unui Brexit.

Atunci, un mecanism european numit „frână de urgență” a fost creat, el era menit să întârzie cu maximum patru ani accesul esticilor la beneficiile sociale în Regatul Unit. Măsura ar fi fost una excepțională și deci ar fi putut fi folosită doar o singură dată.

Acest mecanism a fost anulat odată cu alegerea britanicilor de a părăsi UE.

Citeşte şi Brexit: Premierul Theresa May promite că îşi va respecta promisiunile privind circulaţia persoanelor între UE şi Marea Britanie