„În această țară, ne trezim cam târziu. Directiva 17, aflată în vigoare din 2014, a fost adusă în discuție pe aici pe la noi doar când a început dezbaterea pe tema legii dării în plată, care acum face valuri mari”, a spus Adrian Vasilescu, potrivit Agerpres.

Potrivit acestuia, în expunerea de motive a legii se precizează că aceasta are la bază Directiva 17, însă inițiatorii legii au preluat o singură idee din această Directivă.

Alte Articole

Monica Bîrlădeanu le-a transmis credincioșilor ce să facă ...

Ce trebuie să faci ca să primești ulei gratis de la supermarket. ...

Marcel Ciolacu, anunțul momentului înainte de Paște: „Banii ...

„Această idee se referă la faptul că, dacă debitorul și creditorul se înțeleg între ei ca debitorul să predea casa băncii, tu, stat membru, nu trebuie să te opui. Ce au înțeles legiuitorii noștri este ca trebuie să intervină în contracte, însă statul nu are dreptul să intervină pentru niciuna dintre părți”, a subliniat Vasilescu, la conferința „Relația cu consumatorul de servicii financiare”, organizată de Oxygen Events, cu sprijinul Asociației Române a Băncilor.

Oficialul BNR a mai spus că restul directivei are un subiect total diferit, respectiv este o chemare adresată băncilor pentru umanizarea pieței, pentru îmbunătățirea relației cu consumatorul.

„Ar fi trebuit ca până pe 21 martie 2016, adică peste câteva zile, să fi fost gata, adică aprobat în Parlament, publicat în Monitorul Oficial și pus în aplicare, un pachet de legi care să asigure această umanizare. Nici Parlamentul și nici cei care au dreptul de inițiativă, iar aici mă refer direct la ANPC, n-au mișcat niciun deget ca să pună în practică această directivă”, a adăugat oficialul BNR.

Potrivit acestuia, directiva menționată are prevederi foarte clare referitoare la faptul că o bancă își poate ataca debitorul cu restanțe, însă nu îi poate lua casa.

„Una dintre cele mai tăioase prevederi se referă la casa debitorului: în aceste condiții grele, poți să ataci debitorul, dar până la casă. ANPC ar fi trebuit să se gândească cum poate fi ajutat omul care riscă să-și piardă casa”, a susținut Vasilescu.

Întrebat ce înțelege BNR prin umanizarea pieței bancare, el a arătat că acest lucru nu este important, întrucât BNR nu are atribuții în privința protecției consumatorilor.

„ANPC ar fi trebuit să aducă psihologi, sociologi, oameni foarte bine pregătiți, altfel protecția consumatorului scade. De multe ori BNR s-a uitat în ochii directorilor de bănci și le-a spus „să nu cumva să lăsați oamenii fără casă”. Se spune că sunt cazuri de sinucideri din cauza băncilor, dar, dacă ar fi adevărat, ar fi strigător la cer. Însă nu pot să cred că sunt sinucideri din cauza băncilor”, a mai spus Vasilescu.

El a adăugat că 97% — 98% dintre creditele ipotecare sunt sub plafonul de 150.000 de euro, care a fost introdus în lege în urma unui amendament depus de BNR.

Senatorii au adoptat, săptămâna trecută, în unanimitate, proiectul Legii privind darea în plată a unor imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, cu amendamentul ca programul ”Prima casă” să fie inclus în acest act normativ. Ei au respins un amendament care prevedea excluderea din lege a programului ”Prima casă” și au introdus un altul care se referă la faptul că pentru stingerea creanței dintr-un contract de credit prin dare în plată, valoarea contractului de credit, la momentul acordării, nu trebuie să depășească 150.000 euro, sumă calculată la cursul de schimb al BNR în ziua încheierii contractului, garantat prin ipotecă asupra unui bun imobil cu destinație de locuință.