Irinel Columbeanu, COLABORATOR al Securităţii. Notele sale „încălcau drepturi şi libertăţi fundamentale”

Magistaţii Curţii Supreme arată în motivarea redactată în dosarul privind statutul de colaborator al Securităţii al lui Irinel Columbeanu că notele informative ale acestuia, referitoare la aspecte legate de preocupările, opiniile şi anturajul persoanelor vizate, „întrunesc condiţia privind denunţarea unor atitudini potrivnice regimului totalitar comunist”.

„Este relevantă împrejurarea că, în cuprinsul notelor informative, intimatul-pârât nu se limita să reproducă opiniile persoanelor denunţate, ci califica manifestările acestora, trăgând concluzia că au o atitudine ostilă regimului comunist şi orânduirii socialiste ori că nu sunt ataşate politicii partidului”, se arată în motivarea deciziei din 15 octombrie 2014 a ÎCCJ.

Magistraţii au apreciat că acţiunile lui Irinel Columbeanu erau de natură să îngrădească dreptul de exprimare şi libertatea opiniilor, dar şi dreptul la viaţă privată ale persoanelor denunţate. Referitor la faptul că în primă instanţă Curtea de Apel Bucureşti a reţinut că Irinel Columbeanu nu şi-a dorit să încalce drepturile persoanelor pe care le-a „turnat”, „neavând reprezentarea concretă a consecinţelor faptelor sale”, magistraţii de la Înalta Curte constată că „prevederile art. 2 lit. b din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr 24/2008 nu impun ca încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale să se fi produs în concret, condiţia pentru a se reţine calitatea de colaborator al Securităţii fiind aceea ca informaţiile furnizate să fie de natură să aducă atingere acelor drepturi şi libertăţi”.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Aspectele consemnate în notele informative analizate de instanţa de fond aveau aptitudinea de a determina organele de securitate să adopte măsuri specifice, infomaţiile furnizate cu referire la opiniile şi preocupările persoanelor vizate încadrându-se la încălcarea unor drepturi şi libertăţi fundamentale”, mai spun judecătorii, care au admis recursul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) formulat împotriva hotărârii Curţii de Apel Bucureşti, care în 9 septembrie 2013 a stabilit că Irinel Columbeanu nu a fost colaborator al Securităţii.

Alte articole

Verdict definitiv al ICCJ. Academicianul Mircea Dumitru nu a fost colaborator al Securităţii. Recursul CNSAS a fost respins

CNSAS arată cum i-a transformat Securitatea unui „turnător” cu normă întreagă anii de colaborare plătită în vechime în muncă. Chiar şi în comunism, practica era ilegală, dar foarte răspândită

Irinel Columbeanu a fost verificat de CNSAS în calitate de candidat la Primăria Capitalei, la alegerile din 2012. Acesta ar fi fost recrutat de fosta Securitate în 1980 şi ar fi avut numele conspirativ „Ivănescu”.