Era mai bine pe vremea lui Ceaușescu? Carnea de la bovine intoxicate ajungea pe mesele românilor, vacile erau hrănite cu paie, țăranii munceau pe 150 de lei pe lună, puii se mâncau între ei din lipsa furajelor (CNSAS)

Documente din arhiva fostei Securități, publicate de CNSAS, scot la iveală probleme grave din zootehnia României comuniste, conduse de „ilustrul” Nicolae Ceaușescu.

În 1986, în județul Cluj, animalele erau hrănite cu resturi de paie din cauza lipsei furajelor, producția de lapte și ouă se prăbușea, iar peste 150 de bovine intoxicate cu o substanță neurotoxică au fost sacrificate, carnea rezultată fiind livrată integral pentru consumul populației.

Materialele prezentate de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) provin din rapoarte întocmite în 1986 de Serviciul 2 al Securității Cluj, responsabil cu supravegherea activităților economice.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Notele erau adresate conducerii județene de partid și descriau problemele din fermele și cooperativele agricole. Potrivit CNSAS, situația documentată în Cluj era reprezentativă pentru disfuncționalitățile întâlnite și în alte județe ale țării.

Alte articole

CNSAS arată luxul în care trăiau foștii securiști turnători, în timp ce românii mureau de foame. Mobilă de mahon, covoare persane și tablouri de Grigorescu, împărțite între oamenii regimului

Câți români lucrau în Securitate, coșmarul românilor din era Ceaușescu. Cifre dezvăluite în premieră de CNSAS

Un raport din 17 ianuarie 1986 semnala probleme grave la CAP Mănăstireni, unde animalele nu beneficiau de îngrijire, hrană și adăposturi corespunzătoare. Peste 200 de viței erau în pericol să moară în următoarele două-trei luni, iar mulți dintre ei sufereau deja de tricofiție.

„Din cauza îngrijirii și furajării necorespunzătoare, a neasigurării unui microclimat adecvat în adăposturi, peste 200 viței sînt periclitați să moară în următoarele 2-3 luni, mulți dintre aceștia fiind deja bolnavi de tricofiție.”, se arată în raport.

Citește și : Americanii, îngrijorați de nostalgia după comunism de la noi. Două treimi dintre români cred că Ceaușescu a fost un lider bun!

Nici condițiile din grajduri nu erau mai bune. Unul dintre adăposturile pentru vaci avea acoperișul spart, iar apa infiltrată deteriorase grinzile de susținere, existând riscul prăbușirii construcției. În plus, lipsa ieslelor la staulele de oi provoca risipirea unei cantități importante de furaje.

„De aceste neajunsuri se face vinovat medicul veterinar [nume cenzurat/șters] și șeful fermei zootehnice de la C.A.P. Mănăstireni, care nu acordă atenția necesară înlăturării deficiențelor menționate mai sus.”, se mai arată în document.

Problemele de aprovizionare afectau și Întreprinderea Avicolă de Stat Cluj. O notă din 6 februarie 1986 arăta că unitatea nu primea cantitățile necesare de furaje combinate. În ianuarie, din necesarul de 7.600 de tone fuseseră repartizate 6.900, însă efectiv ajunseseră la întreprindere doar 5.920 de tone.

Consecințele s-au văzut atât în producția de ouă, cât și în greutatea păsărilor destinate sacrificării. Producția zilnică de ouă scăzuse cu 20.000, iar greutatea medie a puilor la sacrificare coborâse de la 1.200 de grame la 800-1.000 de grame.

Raportul consemna și efecte grave ale perioadelor în care păsările nu primeau suficientă hrană:

„Tot ca urmare a insuficienței furajelor și apariției unor goluri în furajare, la puii pentru carne a apărut fenomenul de canibalism, iar la găinile ouătoare consumarea unor însemnate cantități de ouă de pe benzile de colectare.”, se arată în acest raport.

Vacile erau hrănite cu paie, iar laptele ajunsese la mai puțin de jumătate de litru pe zi

Lipsa furajelor și a banilor afecta mai multe cooperative agricole din județul Cluj. O notă din 17 aprilie 1986 semnala că unele unități nu mai aveau suficiente cereale pentru prepararea hranei animalelor, iar la Avicola Cluj, în perioada 30 martie – 4 aprilie, nu fuseseră livrate deloc furaje. În acel interval, mortalitatea păsărilor ajunsese la aproximativ 10.000 pe zi.

În aceeași perioadă, mai multe cooperative se confruntau cu lipsuri severe, care duceau la sacrificarea de necesitate a animalelor și la reducerea producției de lapte. La CAP Cojocna, de exemplu, au fost sacrificate 28 de animale în numai două săptămâni, între 14 și 27 martie 1986.

O altă notă, din 23 aprilie, descria situația de la CAP Tureni, unde rezervele de fân se epuizaseră, iar vacile ajunseseră să fie hrănite cu resturi de paie.

„Ferma zootehnică a C.A.P. Tureni și-a epuizat rezerva de fân, animalele fiind hrănite doar cu resturi de paie din curtea cooperativei. Drept consecință, vacile au scăzut considerabil în greutate, iar producția de lapte este mult diminuată.”, se arată în notă.

Nici la CAP Săndulești lucrurile nu stăteau mai bine, unde vacile primeau în principal paie, amestecate cu foarte puțin fân și trifoi, iar animalele erau descrise în documente ca fiind foarte slabe: „Din această cauză, vacile și vițeii sînt foarte slabi, iar producția de lapte pe cap de vacă este sub o jumătate de litru.”

Documentele semnalau și nemulțumirile angajaților din ferme, care considerau că munca de dimineața până seara nu merita remunerația primită.

„Pe de altă parte, îngrijitorii și mulgătorii de vaci sînt nemulțumiți pentru cîștigul realizat, afirmînd că pentru 150 lei pe lună, nu merită să muncească de dimineața pînă seara.”, se arată în documente.

Până la 10 aprilie 1986, în județ mai erau de achitat aproximativ 50 de milioane de lei, reprezentând restanțe la plata retribuțiilor personalului din sectorul zootehnic și vegetal.

Peste 150 de bovine intoxicate, sacrificate. Carnea a fost livrată pentru consum

Cel mai grav episod consemnat în documentele publicate de CNSAS s-a produs în noiembrie 1986, la fermele zootehnice Borșa și Nima, din județul Cluj. Animalele s-au îmbolnăvit după ce au fost intoxicate cu o substanță neurotoxică, iar autoritățile au dispus sacrificarea unui număr mare de bovine

Un raport strict secret al Inspectoratului Județean Cluj al Ministerului de Interne, datat 3 noiembrie 1986, arăta că la ferma Borșa fuseseră sacrificate 114 bovine, iar alte 40 se aflau în stare gravă. În același timp, la ferma din Nima fuseseră sacrificate alte 36 de animale.

„Menționăm că au mai apărut îmbolnăviri ca urmare a intoxicării cu o substanță neurotoxică și la ferma de îngrășare a taurinilor din Nima din cadrul I.A.S. Dej, județul Cluj, unde au fost sacrificate în zilele de 2 și 3 noiembrie 1986, un număr de 36 capete taurine. Carnea rezultată din sacrificări a fost valorificată în totalitate prin Întreprinderea de industrializare a cărnii.”, se arată în documentul transmis Ministerului de Interne.

În paralel, autoritățile sanitare și organele de Securitate și Miliție continuau cercetările pentru a stabili cauzele îmbolnăvirii animalelor. Erau efectuate tratamente sanitar-veterinare și investigații de laborator, iar raportul urma să fie completat după finalizarea cercetărilor și evaluarea pagubelor.

„Organele de specialitate împreună cu cele de securitate și miliție continuă cercetările pentru stabilirea cauzelor care au dus la îmbolnăvirea animalelor.

Citește și : Câți români lucrau în Securitate, coșmarul românilor din era Ceaușescu. Cifre dezvăluite în premieră de CNSAS

Tot în acest scop, se continuă investigațiile și determinările în laboratoarele Inspectoratului sanitar veterinar Cluj, împreună cu specialiști de la Laboratorul central de diagnostic și de la Departamentul agriculturii de stat, din București.

După terminarea cercetărilor și investigațiilor de laborator, cât și după evaluarea totală a pagubelor vom raporta de urmare.”, se încheie documentul.