STUDIU: Boala Alzheimer s-ar transmite ca o boală infecţioasă

Depozitele de proteine amiloide din creier, unul dintre cele două semne ale bolii Alzheimer, au fost găsite în mod curios la autopsia unor persoane relativ tinere care au murit de maladia Creutzfeldt-Jakob după ce fuseseră contaminate în urma unui tratament făcut mai de demult cu hormoni de creștere.

Într-un studiu publicat miercuri în revista ‘Nature’, profesorul Collinge formulează ipoteza unei duble infecții la aceste persoane pe baza prelevărilor din glanda hipofiză de la cadavre. Aceste injecții au fost la un moment dat purtătoare de ‘prioni’, proteine cerebrale, care, într-o formă modificată, pot cauza o infecție a creierului, și de proteine amiloide care ar fi condus la depozitele din creier, indicator pentru maladia Alzheimer.

Greutatea în exces poate provoca o MALADIE NECRUŢĂTOARE. Orice persoană peste 50 de ani prezintă risc RIDICAT

În lumina acestei cercetări, ar putea fi considerată Alzheimer o boala potențial transmisibilă ? întreabă AFP. Potrivit specialistului Luc Buée (Inserm/Universitatea din Lille), aceasta lucrare nu oferă dovezi asupra transmisibilității Alzheimer, ci doar emite ipoteza. „Collinge a formulat o ipoteză: prelevările de glandă hipofiză au provenit de la cadavrele unor unor bolnavi de Alzheimer și au conținut nu doar ‘prioni’, ci și proteine amiloide patologice. Este doar o ipoteză, nu are nici o dovada”, a explicat Luc Buée.

Alte articole

Boala Alzheimer va putea fi depistată cu până la 15 ani înainte de apariția simptomelor

Semne demență la 45 de ani. Cum arată ochii când ai risc crescut de Alzheimer

Mai mult decât atât, în cazul în care această ipoteză se dovedește corectă, nu există nicio dovadă că acești oameni au dezvoltat cu adevărat maladia Alzheimer, afirmă cercetătorul. Ei au murit prematur de maladia Creutzfeldt-Jakob și s-a descoperit la autopsie că prezintă unul dintre cele două semne ale maladiei Alzheimer (celălalt semn, acumularea de proteine ‘Tau’, nu a fost găsit).

„Acest articol nu demonstrează că aceste persoane ar fi dezvoltat boala Alzheimer, dacă ar fi trăit suficient de mult”, este de părere și cercetătorul britanic prof. David Allsop de la Lancaster University.

Totuși, în cazul în care ipoteza lui Collinge și caracterul transmisibil al maladiei Alzheimer se confirmă, care ar fi riscurile? insistă AFP. „Acest articol nu consideră Alzheimer o boală infecțioasă, capabilă să atace pe toată lumea, tineri sau vârstnici”, a răspuns profesorul Roger Morris (Kings College din Londra).

„Este ca și cum ai face o vizită la o casă de bătrâni, la bunica ce suferă de boala Alzheimer și ți-e teamă că ai putea să te contagiezi. Ai îmbrățișat-o, dar nu ai intrat în contact cu creierul, sau cu sângele ei. Nu există nici un risc de contaminare”, este de părere și Luc Buée.

Un nou medicament împotriva maladiei Alzheimer

„Oamenii din prima linie, care au disecat creierul cadavrelor care au murit de Alzheimer, nu dezvoltă această boală. Deci, transmisibilitatea care, în mod teoretic, în conformitate cu ipoteza lui Collinge poate exista, trebuie să fie foarte, foarte, foarte, foarte scăzută. Nu trebuie să cădem într-o fobie comparabilă cu cea cunoscută în legătură cu virusul Ebola”, a adăugat el.

Ar trebui oare consolidate procedurile de dezinfecție pentru intervenții chirurgicale și măsurile de precauție luate pentru proceduri medicale de risc ? „Nu există nici o dovadă că boala Alzheimer poate fi transmisă de la o persoană la alta, sau prin utilizarea de instrumente chirurgicale contaminate”, susține profesorul Allsop de la Lancaster University.

În plus, procedurile pentru dezinfectarea instrumentelor din spitale împotriva riscului de proteine de tip prionic sau de amiloide sunt „bine cunoscute”, a precizat Luc Buée.

„Am stabilit proceduri în laboratoare (care fac cercetări asupra acestor proteine, n.ed.), însă nimic excepțional, cu perechi duble de mănuși și cu mască de chirurg. Este cunoscut faptul că formaldehida nu elimină aceste proteine, folosim prin urmare alți detergenți și alte metode de sterilizare a instrumentelor”, a conchis cercetătorul citat de AFP.