1 MAI: Tradiţii pentru spor şi sănătate de ARMINDENI sau ZIUA PELINULUI

Publicat: Marţi, 01 Mai 2018 09:38 // Actualizat: Marţi, 01 Mai 2018 09:38 // Sursa: romaniatv.net

La 1 Mai, românii sărbătoresc Armindenul. În tradiţia populară românească, sărbătoarea de Armindeni, numită şi „Ziua Pelinului" şi Pomul lui Mai semnifică începutul verii, fiind consacrată belşugului şi rodirii pământului.

Denumirea de Armindeni (Armendina, Armindin, Arminder) provine de la numele proorocului Ieremia, prăznuit de Biserica Ortodoxă în ziua de 1 mai.

În tradiţia milenară, sărbătoarea de Armindeni este dedicată zeului vegetaţiei, cel care protejează vitele, caii, holdele semănate, viile şi livezile. Nu în cele din urmă, ziua de Armindeni este o sărbătoare dedicată prosperităţii gospodarilor foarte harnici.

Cine a fost Proorocul Ieremia

Sfântul Prooroc Ieremia, unul dintre cei patru mari profeţi ai Vechiului Testament, este prăznuit în ziua de 1 mai de Biserica Ortodoxă. Sfântul Ieremia, Profetul care a vestit atât robia poporului iudeu de către babilonieni, cât şi Naşterea lui Mesia din Fecioara Maria, a fost numit profetul lacrimilor şi al plângerilor : Sfântul Ieremia a compătimit poporul iudeu şi l-a plâns, pentru că se îndepărtase de Dumnezeu, crezând doar în puterea idolilor şi, de aceea, s-a abătut asupra lui mânia divină.

Armindenul aminteşte de prigonirea lui Iisus

Sărbătoarea de Armindeni aminteşte şi de prigonirea lui Iisus. Tradiţia spune că atunci când Irod omora copiii, punea câte o ramura verde la poarta familiei de unde ar fi continuat măcelul în ziua urmatoare. Însă, a doua zi, au apărut ramuri verzi la toate casele, iar Irod a fost derutat şi n-a mai ştiut unde să-l caute pe Iisus.

Tradiţii pentru spor şi sănătate

Armindeni se numeşte pomul (fag, stejar sau plop) adus din pădure, în ajunul sărbătorii, pom care se aşează în faţa porţii, a casei sau în mijlocul gospodăriei, după ce a fost curăţat de ramuri, până aproape de vârf.

Puterea magică a Pomului vieţii

Din vremuri îndepărtate, îndeosebi tinerii din mediul rural cred în puterea magică a Armindenului. De aceea, în ajunul sărbătorii tinerii aduc din pădure crengi verzi de fag, de stejar sau un pom întreg pe care-l sădesc în mijlocul curţii sau la poartă. Prin tradiţie, acest arbust se numeşte Pomul lui Mai sau „Pomul vieţii"şi este împodobit, după un ritual străvechi, cu multe spice şi flori. Pomul lui Mai rămâne în fiecare gospodărie până la vremea secerişului.

După această etapă, cu lemnul Armindenului se face foc când gospodarii vor coace prima pâine preparată din făina obţinută din noua recoltă de grâu. Oamenii împlinesc acest ritual fiind convinşi că familia lor şi întreaga gospodărie vor fi apărate de puterea distructivă a duhurilor rele sau a strigoilor până la viitoarea sărbătoare de Armindeni. Atunci, ritualul se repetă din nou.

În multe localităţi din judeţul Botoşani, din tulpina Pomului vieţii se prepară lancea (băţul) care va deveni steagul de nuntă.

În familiile care au fete de măritat, de Armindeni se plantează în faţa porţii puieţi de mesteacăn, care atrag ursitul -sufletul pereche .

Petreceri câmpeneşti

În această zi se mai organizează petrecerea câmpenească numită „Băutul Mărţişorului". Cu acest prilej, se scoate mărţişorul agăţat de ramurile pomilor din gospodărie sau din grădină, la data de 1 Martie. Conform tradiţiei populare, în această zi se organizează petreceri la pădure sau la câmp, unde se prepară friptură de miel şi se bea doar pelin sau vin roşu, pentru schimbarea sângelui şi pentru prevenirea bolilor.

Obiceiuri în „Ziua Pelinului"

Armindenul este ziua potrivită pentru recoltarea plantelor medicinale amare; în popor, de Armindeni este sărbătorită şi Ziua pelinului, când planta are puteri magice.

În această zi, bărbaţii poartă un mănunchi de pelin la pălărie şi nu lucrează la câmp sau în gospodărie, ca şi femeile. În acest caz, sărbătoarea se respectă pentru ca vinul obţinut în urmă cu un an să nu facă floare şi să se conserve bine.

Tradiţa spune că, dacă pelinul cules în această zi se adaugă în băutura amatorilor de licori bahice, îi lecuieşte pe băutori de năravul exceselor.

De ziua pelinului, oamenii poartă frunze de pelin la pălărie, în buzunare sau lângă tacâmul cu care mănâncă la masă în ziua de Armindeni. De asemenea, frunzele de pelin se pun între haine şi în aşternut, între gospodăriile dintr-o comunitate unde se întâmplă frecvent multe necazuri.

De Armindeni, femeile este bine să meargă la câmp şi la pădure să adune plante de leac pentru farmacia casei.

Ritual pentru a fi mereu în formă

În ajunul sărbătorii, există tradiţia ca membrii familiei să-şi spele faţa şi mâinile cu rouă, căzută în noaptea de Armindeni, pentru a fi mereu în formă, iar bolile şi paguba se stea departe de familia respectivă.

Zi ideală pentru unele semănături

Potrivit calendarului popular, până la Armindeni se seamănă porumbul, dar ziua de Armindeni este ideală pentru a semăna pepenii, castraveţii şi diferite soiuri de fasole.

Interdicţii în ajunul sărbătorii

De asemenea, în ajunul sărbătorii de Armindeni, femeile nu lucrează în gospodărie sau la câmp; ele îrespectă această interdicţie, pentru ca pământul să rodească şi comunitatea în care trăiesc să fie apărată de furtuni şi de invazia insectelor.

Acum, femeile nu trebuie să frământe nici pâine, pentru că aluatul se mucegăieşte.

Gospodarii, care deţin suprafeţe mari, cultivate an de an cu viţă de vie, nu este bine să muncească în vie. Un vechi ritual, respectat din moşi-strămoşi, spune că viticultorii trebuie să se odihnească în ziua de Armindeni, pentru ca gospodăriile lor să fie apărate de grindină şi de insectele dăunătoare.

Sărbătoare şi pentru animalele de povară

Armindenul este şi sărbătoarea animalelor de povară: vitele nu se folosesc la muncile agricole şi nu se înjugă. Tradiţia spune că, atunci când nu se respectă această datină, vitele vor muri , iar stăpânii lor se vor îmbolnăvi de multe ori pe parcursul acelui an.

În anumite zone, de Armindeni, oamenii sărbătoresc "Ziua boilor" şi aceste animale de povară nu se folosesc la muncile câmpului. Gospodarul care nu respectă această interdicţie atrage moartea animalelor din gospodărie, iar starea lui de sănătate se deteriorează în mod vizibil.

Lumină pentru cei înecaţi

Pe malul apelor, unde s-au înecat fără voia lor sătenii, se împlineşte un ritual: se aprind lumânări şi se înfig în pământ. Tot atunci, rudele decedaţilor aduc pachete cu mâncare şi le împart trecătorilor în memoria celor înecaţi. Se spune că sufletele acestora se adună în jurul lumânărilor aprinse şi se bucură că n-au fost uitate.

Obiceiuri pentru spor în gospodării şi pentru sănătate

În ajunul sărbătorii, gospodarii împodobesc cu ramuri verzi stâlpii porţilor, uşile casei, intrarea în adăpostul vitelor, hambarelor şi pomii înfloriţi. Potrivit tradiţiei, ramurile verzi sporesc bucatele în gospodăriile împodobite cu Armindeni, împiedicând spiritele rele să pătrundă în casele gospodărilor.

De ziua pelinului , oamenii poartă frunze de pelin la pălărie, în buzunare sau lângă tacâmul cu care mănâncă la masă în ziua de Armindeni. De asemenea, frunzele de pelin se pun în pat, între gospodăriile dintr-o comunitate unde se întâmplă frecvent multe necazuri.

În ajunul sărbătorii, există tradiţia ca membrii familiei să-şi spele faţa şi mâinile cu rouă, căzută în noaptea de Armindeni, pentru a fi mereu în formă, iar bolile şi paguba se stea departe de familia respectivă.

loading...
Comenteaza // Vezi comentarii
        Citeste mai mult despre:   
1 Mai armideni traditii de 1 mai traditii de ziua pelinului Ziua Pelinului
Daca ti-a placut articolul, urmareste RomaniaTV.NET pe   facebook facebook sau  twitter twitter.
daca sunt in articol si in arraay daca sunt in articol si in arraay
1
EUR
4.7556
RON
20 Oct
noapte 9 °
zi 24 °
Ultimele joburi adaugate
24 H