16 markeri genetici asociaţi cu reducerea speranţei de viaţă, descoperiţi de oamenii de ştiinţă

Studiul a fost realizat de oameni de știință de la Institutul Elvețian pentru Bioinformatică (Swiss Institute of Bioinformatics — SIB), Spitalul Universitar Lausanne (CHUV), Universitatea din Lausanne și Institutul Federal Elvețian de Tehnologie din Lausanne (Swiss Federal Institute of Technology Lausanne — EPFL).

Cercetătorii au utilizat metode de calcul computerizate pentru a descoperi ce se află, din punct de vedere genetic, în spatele momentului morții și a apariției stării de boală. Pe parcursul studiului, oamenii de știință au identificat 16 markeri genetici asociați cu o scădere a speranței de viață, 14 dintre aceștia fiind noi pentru lumea științifică.

”Acesta este cel mai mare set de markeri asociați cu speranța de viață descoperiți până în prezent”, se arată în comunicatul SIB, potrivit Agerpres.

În timp ce mediul în care trăim — inclusiv statutul socio-economic sau alimentația — joacă cel mai important rol în ceea ce privește longevitatea, circa 20-30% din variația speranței de viață este influențată de genom.

Alte articole

A apărut combustibilul care va înlocui centralele de apartament. Descoperirea oamenilor de știință care va revoluționa sistemul de încălzire actual

Ce arată un studiu al unor cercetători din Seul. Radiațiile ultraviolete cresc pofta de mâncare, însă previn îngrășarea

Vezi şi: Cercetătorii finlandezi au produs o proteină din electricitate şi CO2

Prin urmare, variațiile din secvența ADN-ului genomic uman, precum polimorfismul mononucleotidic/uninucleotidic (SNP), pot deține unele indicii-cheie legate de longevitate, susțin cercetătorii.

”Până în prezent, cele mai cuprinzătoare studii au identificat numai două astfel de zone din genom”, a declarat Zoltan Kutalik profesor în cadrul SIB și profesor asistent la CHUV. ”Aproximativ 10% din populație este purtătoare ale unor configurații ale acestor markeri care le scurtează speranța de viață cu mai bine de un an în comparație cu media”, se mai arată în comunicatul SIB.

Cercetătorii au analizat seturi de date prelevate de la 116.279 de indivizi și 2,3 milioane de SNP, precizează Xinhua.

Descoperirile au fost publicate în ”Nature Communication”.