Un studiu realizat de Livity la inițiativa Google arată că 90% dintre adolescenții din România folosesc inteligența artificială pentru activități creative sau pentru învățare cel puțin o dată pe lună.
Mai mult, 56% dintre adolescenți spun că folosesc inteligența artificială pentru proiecte creative, iar același procent apelează la aceste instrumente zilnic sau aproape zilnic în procesul de învățare.
Printre activitățile pentru care tinerii folosesc inteligența artificială se numără realizarea temelor și sprijinul pentru activitatea școlară, care au fost menționate de 49% dintre respondenți. Alți 26% folosesc AI pentru scrierea de texte creative, iar 23% pentru generarea de imagini.
În același timp, 29% dintre adolescenți folosesc AI pentru a descoperi noi interese sau abilități, iar 64% spun că o utilizează pentru a-și dezvolta creativitatea.
Inteligența artificială nu este privită doar ca o metodă de a găsi mai rapid informații. 44% dintre adolescenți spun că aceasta le personalizează experiența de învățare, în timp ce 42% afirmă că îi ajută să învețe în propriul ritm.
Tinerii sunt, totodată, conștienți de riscurile asociate folosirii excesive a tehnologiei și de necesitatea de a-și păstra gândirea independentă și efortul propriu.
Internetul are un rol important și în afara activităților legate de școală sau AI, iar adolescenții spun că folosesc platformele online pentru divertisment, menținerea relațiilor cu apropiații, descoperirea unor hobby-uri și informare.
40% folosesc în mod regulat internetul pentru divertisment, 39% pentru a păstra legătura cu prietenii și familia, iar 38% pentru a explora hobby-uri.
36% dintre ei spun că folosesc internetul pentru știri, în timp ce alți 34% folosesc internetul pentru a accesa materiale educaționale.
Videoclipurile sunt, de asemenea, printre cele mai consumate formate. 59% dintre adolescenți spun că urmăresc materiale video aproape zilnic, iar aproape 40% afirmă că acestea i-au ajutat să înțeleagă mai bine anumite subiecte sau le-au oferit explicații diferite de cele primite la școală.
Studiul indică, totodată, și o preocupare importantă pentru verificarea informațiilor disponibile pe internet.
76% dintre adolescenții chestionați spun că verifică în mod activ dacă informațiile pe care le găsesc online sunt credibile. Pentru a face acest lucru, 50% consultă mai multe surse, 47% cer opinia unor adulți în care au încredere, iar 52% analizează credibilitatea sursei.
Adolescenții spun că sunt conștienți și de problemele asociate dezinformării, conținutului manipulat și materialelor generate cu ajutorul inteligenței artificiale.
În același timp, 45% dintre cei chestionați consideră că petrec mai mult timp online decât și-ar dori.
Citește și : OCDE: Aproape un sfert dintre tinerii români între 18 și 24 de ani nici nu muncesc, nici nu studiază
Pentru a păstra un echilibru între activitatea online și cea din afara internetului, 30% își stabilesc limite privind timpul petrecut în fața ecranelor, 27% aleg să se ocupe de hobby-uri offline, iar 35% preferă să petreacă timp cu prietenii și familia.
„Tinerii din România își doresc un viitor digital care să pună pe primul loc starea de bine, transparența și încrederea”, a declarat Elisabeta Moraru, Country Director Google România.
Potrivit acesteia, pregătirea adolescenților pentru viitorul digital presupune educație digitală, educație în domeniul inteligenței artificiale și al media, dar și o responsabilitate comună a companiilor de tehnologie, autorităților, educatorilor și părinților.