176 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu. Curiozități mai puțin știute despre viața poetului național al României: de la „Luceafărul” rescris de mii de ori la planeta care îi poartă numele

Data de 15 ianuarie este cea oficială, consemnată în documentele vremii și sărbătorită anual ca Ziua Culturii Naționale, însă nașterea lui Eminescu rămâne una dintre cele mai dezbătute teme din istoria literară românească.

O iarnă grea și un copil venit pe lume în vremuri aspre

Iarna anului 1850 a fost extrem de grea. Temperaturile coborâseră până la -28 de grade Celsius, zăpezile erau uriașe, iar transportul era aproape paralizat. În acele condiții, familia Eminovici locuia în gospodăria din Botoșani, unde Gheorghe Eminovici își administra afacerile, iar Raluca Eminovici aștepta nașterea copilului.

Conform Registrului de nașteri și botezuri pe anul 1850, document oficial aflat astăzi la Arhivele Statului din Botoșani, Mihai Eminescu s-a născut la 15 ianuarie 1850 și a fost botezat la 21 ianuarie, la biserica Uspenia, primind numele de Mihail, după denumirea slavonă-bisericească a Sfântului Arhanghel Mihail. Naș i-a fost stolnicul Vasile Iurașcu.

Controversa datei nașterii: 15 ianuarie sau 20 decembrie?

În paralel cu actul oficial există o altă mărturie importantă: o însemnare făcută de Gheorghe Eminovici într-o Psaltire de familie, unde este consemnată data de 20 decembrie 1849, ora exactă a nașterii fiind notată cu minuțiozitate. Această variantă a fost susținută de fratele poetului, Matei Eminescu, și chiar de poet însuși, care, în mai multe rânduri, a afirmat că s-a născut la 20 decembrie 1849, de Sfântul Ignat.

Alte articole

Ministerul Afacerilor Interne (MAI), gafă monumentală de Ziua Culturii Naționale. Au citat greșit din Mihai Eminescu, n-au indicat nici măcar titlul corect

Ziua Culturii Naționale, între memorie și educație. Mai este Eminescu relevant într-o lume digitală?

Diferența dintre cele două date a apărut dintr-un motiv administrativ al vremii: botezul a avut loc în ianuarie 1850, iar evidențele pe anul 1849 fuseseră deja încheiate și transmise autorităților. Astfel, data de 15 ianuarie 1850 a fost trecută ca oficială, fiind cea recunoscută de stat și păstrată până astăzi.

Criticul George Călinescu, în monumentala lucrare Viața lui Mihai Eminescu (1932), susține varianta oficială, considerând că, în lipsa unui alt document legal, aceasta trebuie acceptată. Totuși, el admite că, „atunci când este vorba de un mare poet, puțină mitologie nu strică”.

Citește și Ziua Culturii Naționale, între memorie și educație. Mai este Eminescu relevant într-o lume digitală?

De la copilul din Botoșani la poetul național

Eminescu a debutat literar la doar 16 ani, cu o poezie dedicată profesorului său, Aron Pumnul, moment în care și-a schimbat numele din Eminovici în Eminescu. Între 1866 și 1869, a străbătut numeroase orașe românești, cunoscând direct viața poporului, limba și tradițiile.

Între 1869 și 1874, a studiat la Viena și Berlin, perioadă în care s-au cristalizat ideile sale despre identitatea națională. Tot atunci a contribuit decisiv la organizarea Serbării Românilor de Pretutindeni de la Putna, din august 1871, un moment istoric de afirmare a unității culturale românești.

A fost remarcat de Titu Maiorescu, s-a apropiat de Junimea, s-a împrietenit cu Ion Creangă și Ioan Slavici, iar din 1877 s-a stabilit la București, unde a lucrat ca redactor la ziarul Timpul. Activitatea sa publicistică intensă i-a afectat însă grav sănătatea.

Mihai Eminescu s-a stins din viață la 15 iunie 1889 și este înmormântat la Cimitirul Bellu. Manuscrisele sale – 46 de volume cu aproximativ 14.000 de file – au fost donate Academiei Române de Titu Maiorescu, în 1902. În 1948, Eminescu a fost ales membru post-mortem al Academiei Române.

Lucruri mai puțin cunoscute despre Mihai Eminescu

Eminescu a fost tradus în peste 60 de limbi, inclusiv chineză, japoneză, arabă sau sanscrită.

UNESCO a declarat anul 1989 – Anul Internațional Eminescu.

A fost desemnat de UNESCO poetul anului 2000.

„Luceafărul” a intrat în Cartea Recordurilor drept cel mai lung poem de dragoste din lume.

Poetul a lucrat nouă ani și jumătate la „Luceafărul”, realizând peste 3.000 de modificări.

NASA a numit un crater de pe planeta Mercur cu numele Eminescu.

O planetă minoră poartă, de asemenea, numele Eminescu, fiind catalogată la poziția 9.495.

Muzeul lui Eminescu – Sâmbătă, 31 mai 2025, Capitala a fost martora unui eveniment cultural deosebit: deschiderea, pentru o singură zi, a primului muzeu dedicat poetului național Mihai Eminescu. Intitulat sugestiv „Muzeu pentru o zi Mihai Eminescu”, evenimentul a marcat o premieră în peisajul cultural românesc. Locația aleasă pentru acest eveniment special a fost Hotelul Novotel, situat exact pe locul fostului Teatru Național din București, unde, în 1868, Mihai Eminescu a activat ca sufleur.