23 august înainte de 1989. Iată cum se celebra cu mici şi bere cea mai importantă sărbătoare comunistă FOTO

23 august. Prima aniversare a zilei de 23 august, în 1945, a stat sub semnul grevei regale, Regele Mihai şi prim ministrul Petru Groza se boicotau reciproc, în conditiile în care regele ceruse demisia cabinetului, iar Groza refuzase. Abia din anul 1948, 23 august a devenit zi națională. Regele fusese forţat să abdice, România se afla sub puternica influenţă sovietică, iar Partidul Comunist începuse o intensă campanie propagandistică de legitimare, iar sarbătoarea de la 23 august avea un rol central.

Se sărbătorea la 23 august „ziua eliberarii României de către glorioasa armata sovietică şi a doborârii dictaturii fasciste antonesciene de către forțele patriotice conduse de Partidul Comunist”, cu defilari ale oamenilor muncii sub portretele lui Marx, Lenin si Stalin.

Ulterior, pe măsură ce Partidul Comunist şi regimul lui Nicolae Ceausescu au început să se detaşeze tot mai mult de Moscova, şi semnificaţia zilei de 23 august s-a schimbat. „Insurecția armată antifascistă” a devenit „revoluţia de eliberare naţională şi socială, antifascistă şi antiimperialistă”, potrivit stiri.tvr.ro.

23 august. Timp de decenii, până în 23 august 1990, Ziua Naţională a României a fost sărbătorită cu mare fast, cu demonstraţii militare şi coloane de oameni ai muncii, tineri, elevi şi copii, cu steaguri roşii ale Partidului Comunist şi tricolore, şi cu enorme portrete ale iubiţilor conducători comunişti care, cu timpul, au rămas doar doi, Nicolae şi Elena Ceauşescu.

Alte articole

Cum influența Elena Ceaușescu aparițiile televizate ale artiștilor. Mărturisirile făcute de Natalia Guberna: „Avea putere de decizie. Dacă nu te plăcea, dispăreai”

Cum se făceau clătitele pe vremea comunismului. Rețeta fără ouă și lapte

Elevii, artiştii, dar şi muncitorii din uzine, cu toţii erau obligaţi să participe la demonstraţiile în cinstea cuplului dictatorial de pe 23 august. Însuşi profesorul de istorie a participat de multe ori la această sărbătoare în adolescenţa sa.

„Ziua de 23 august era sărbatoarea naţională a României înainte de 1989. Tânăra generaţie ar trebui să ştie cât de mult se muncea pentru aceste demonstraţii care aveau loc pe stadioane. Era un adevărat show de preaslăvire a conducătorului. Îmi amintesc că trebuia sa trec prin Piaţa Aviatorilor unde era tribuna oficială îmbrăcat în trening roşu cu un stindard uriaş în spate. Era atât de mare şi de greu că trebuia să îl ţin cu ambele mâini. Am repetat de zeci ori traseul şi mişcările. Tovarăşii activişti erau foarte atenţi ca totul să iasă perfect„, a spus profesorul de istorie Mihai Manea, potrivit romanialibera.ro.

După ce se termina demonstraţia, românii începeau adevărata petrecere.

„Pe drum erau tonete cu mici, eugenii şi Pepsi. După ce s-a terminat totul, am abandonat steagurile şi ne-am dus la tonete. Cu toate acestea, nimeni nu ne-a întrebat a doua zi unde erau steagurile. Exista o dedublare: mă duceam la demonstraţie, dar în momentul în care simţeam că totul s-a terminat voiam să mă bucur de acea zi : 23 august după amiaza însemna tarafuri şi grătare. Probabil o imagine idilică pentru mulţi, dar cei care au muncit pe stadioane în perioada comunistă nu vor uita niciodată această sărbatoare„, afirmă profesorul.

La data de 23 august 1944, România a întors armele şi s-a alăturat Naţiunilor Unite în lupta împotriva puterilor Axei. Armata sovietică fiind deja în Moldova de Nord încă din luna martie, regele Mihai îşi dă acordul pentru înlăturarea prin forţă a mareşalului Antonescu dacă acesta va refuza semnarea armistiţiului cu Naţiunile Unite. În urma refuzului net al lui Antonescu, Regele Mihai l-a destituit şi l-a arestat, iar România a trecut de partea Aliaţilor. Din 1948 şi până în 1990 a fost sărbătorită ca Ziua Naţională a României. În opinia istoricului, comemorările unor zile istorie importante sunt încercările unui popor de a se afirma. Aşadar, orice român ar trebui să cunoască semnificaţia zilei de 23 august.

„23 august este important din două puncte de vedere pentru români. Pe 23 august 1939 se semnează la Moscova celebrul pact Ribbentrop Molotov care marchează istoria europeană şi celebrul protocol secret care ne afectează în mod direct fiind vorba de Basarabia. Acest pact pregăteşte şocul psihologic din vara anului 1940 pentru români. În al doilea rând, pe 23 august 1944 România a trecut de partea Aliaţilor în cel de-al Doilea Război Mondial, întorcând armele împotriva foştilor aliaţi, nemţii„, explică Manea.

Citeşte şi MĂRTURII CUTREMURĂTOARE despre ziua de 23 august, făcute de VICTIMELE COMUNISMULUI VIDEO