23 ianuarie, data unuia dintre cele mai puternice cutremure din istoria României. Sute de morţi, 217 de biserici distruse

Seismul a avut loc în seara zilei de 23 ianuarie și este cotat ca al doilea cutremur major catastrofal produs în Vrancea în cursul secolului al XIX-lea; magnitudinea estimată a fost de 7,3 grade pe scara Richter, iar intensitatea maximă a fost de IX grade pe scară Mercalli. Cutremurul a fost urmat de mai multe replici moderate, resimțite inclusiv la București. În Capitală, cutremurul a avut o manifestare de tip mulți-șoc, cu cel puțin 3 mișcări consecutive însoțite de zgomote că niște „șuierături”, după cum scrie cutremur.net.

Cutremurul a afectat Transilvania, Țara Românească și Moldova. În Țara Românească s-au prăbușit 217 biserici, cele mai multe în Râmnicu Vâlcea și Craiova. În București, conform unui raport oficial, s-au prăbușit 36 de clădiri inclusiv Hanul lui Manuc și Biserica Sf. Silvestru.

Chateaugiron, consulul francez la București, a raportat că au murit peste 720 de persoane, și că „dezastrele cauzate în acest oraș de acest eveniment sunt imense și nu pot fi evaluate”.

Efectele geomorfologice din zona Buzau-Ramnicu Sarat-Focsani au fost consemnate de Gustav Schüller, consilierul pentru mine al Marelui duce de Saxa, alfat -pentru studii de teren- in Tara Romaneasca (Sursa text: G.Constantinescu-TERRA. PROVOCAREA NECUNOSCUTULUI):

Alte articole

Un nou cutremur în România! Cum pot fi avertizaţi bucureştenii cu 25 de secunde înaintea propagării undei seismice

Cutremur în Vrancea, la 49 de ani de la seismul care a provocat cele mai mari pagube din istoria României. Ce magnitudine a avut și unde s-a simțit

Iata relatarea specialistului german: Dupa ce am parasit localitatea Focsani, rezidenta ocarmuirii districtului, am vizitat satul Lamotesti. La o optime de leghe de sat, la nord-est de raul Milcov, am remarcat o crapatura in sol, avand o lungime devreo 2.300 de picioare si care -acum- este larga de 8 pana la 16 degete. In mai multe locuri, aceasta crevasa era larg deschisa; totusi, mi-a fost imposibil sa-i masor adancimea, fiindca pamantul nu se despicase in linie dreapta, ci in zig-zag. In mai multe locuri, in care crevasa atingea largimea sa maxima, am observat ca era umpluta cu nisip sau cu argila negricioasa, formatiuni de molasa sau de teren tertiar, formand niste ridicaturi ca niste perne cilindrice>>.