Klaus Iohannis şi Dacian Cioloş au intrat în Hora Unirii alături de oamenii din Piaţa Unirii din Iaşi şi au înfruntat cu stoicism gerul. Cei doi au ţinut discursuri despre însemnătatea Micii Uniri şi despre necesitatea aplicării şi în zilele noastre a principiilor care au dus acum 157 de ani la unirea Principatelor sub un singur domnitor.

UPDATE 11.42 Klaus Iohannis a transmis un mesaj românilor de ziua Unirii Principatelor Române:

Alte Articole

Jador a vorbit despre relația secretă cu Andreea Bălan: „Pentru ...

Categoriile de români care nu vor mai beneficia de compensații ...

Florii 2024. De ce nu este bine să te speli pe cap în duminica ...

„Îmi face o deosebită plăcere să mă aflu aici la Iași, astăzi, în zi de sărbătoare, când se împlinesc 157 de ani de la Unirea Moldovei cu Ţara Românească. 24 ianuarie ne oferă prilejul să onorăm o pagină ilustră din istoria noastră, din ceea ce suntem și am devenit în ultimul veac și jumătate„, a spus Klaus Iohannis.

„Dorința românilor, de o parte şi de alta a Milcovului, de a fi împreună, a fost înțeleasă de elitele vremii, care au reușit să transpună această nevoie a locuitorilor din două state într-un act de înaltă abilitate politică şi solidaritate. Și atunci politica era plină de scandaluri, de divergențe, de crize ascunse sau la vedere. Actul unirii a avut de înfruntat nu doar vechile boli ale politicii, ci și interesele din afara granițelor celor două state. Însă, cu maturitate și iscusință, elitele vremii au trecut peste toate aceste obstacole și au reușit. Unirea de la 1859 este legată de un eveniment și o alegere, în definitiv – Alegerea ca domn al Moldovei și al Țării Românești a lui Alexandru Ioan Cuza, omul potrivit la locul potrivit, prin care două state au devenit unul singur. Acest moment a reprezentat începutul unei perioade de transformări şi reforme într-un context politic dificil, marcat de multiple crize interne și externe. În șapte ani de domnie, acest lider vizionar a transformat Principatele Unite, în pofida tuturor presiunilor, care nu au fost puține sau neînsemnate, și a demarat reforme profunde în numeroase domenii”, a mai spus Klaus Iohannis.

Preşedintele a subliniat că „lecţia Micii Uniri este mai actuală ca niciodată”: „Ca și atunci, în acest an, avem de ales. 2016 este un an electoral, urmează perioada în care clasa politică are șansa de a se reconecta la așteptările cetățenilor, de a reconstrui încrederea știrbită în timp și de a asuma responsabilități. Cred că cetățenii noștri își doresc lucruri simple de la politicieni: să se țină de cuvânt, să își pună puterea și priceperea în slujba interesului public și să respecte legile. Partidele au ocazia să probeze că au înţeles aceste lucruri, prin modul de conduită, prin oamenii pe care îi vor propune în competițiile politice și prin acțiunile lor din acest an. Cei care se vor antrena în bătăliile electorale trebuie să îşi amintească, dincolo de culoare politică și interese, că avem același obiectiv – binele oamenilor pe care îi reprezentăm. Vocea mea se va face auzită în tot acest an, dar nu pentru a intra în campanie, ci pentru a vorbi despre înnoirea clasei politice și continuarea schimbării modului de a face politică. Avem nevoie de abordări, idei și oameni noi, care au înțeles că metehnele trecutului trebuie să rămână ale trecutului, că nu putem continua înșelând speranțele oamenilor. Aici aș vrea să vă aduc exemplul înaintașilor noștri de la 1859. Mulți dintre ei, oameni cu profesii diferite, tineri educați în străinătate sau seniori școliți în Principate, care au lucrat cu atâta dedicație la proiectul unionist, nu făcuseră niciodată politică, dar erau ferm atașați de țara lor și de valorile timpului lor. Cu o încredere oarbă în menirea lor, cu abnegație și solidaritate, s-au făcut avocații unui proiect și al unui vis„.

Una dintre marile reforme din Principatele Unite a fost o nouă lege a școlii românești, cea din 1864. Deplin conştient de importanţa rolului pe care îl are educația în viața unei națiuni, sunt determinat să împlinim împreună marele proiect pe care l-am numit „România educată”. Chem toți oamenii politici responsabili să mi se alăture în viitor în acest demers. Piatra de temelie a unei națiuni o reprezintă educația, iar prin intermediul unui sistem de învăţământ eficient şi performant se construieşte viitorul unei țări. Nu voi ceda tentației să facem lucrurile în grabă. Vreau să clădim cu înțelepciune și atenție acest proiect a cărui uriașă miză este o Românie capabilă să ofere cetățenilor săi șanse egale și opțiuni solide de carieră. (…) Știu totodată că sunt multe alte lucruri de reglat și perfecționat, că avem fragilități și lipsuri. Sunt convins că le putem corecta și gestiona împreună, prin muncă, seriozitate şi prin dorința de a lăsa o ţară mai bună generaţiilor viitoare. Spre exemplu, Moldova suferă încă din cauza decalajelor economice. O autostradă care să lege Moldova de restul țării și de Europa ar aduce numeroase beneficii, iar în perioada următoare acest proiect ar trebui să devină prioritar.

Premierul Dacian Cioloş a vorbit despre proiectele de dezvoltare a infrastructurii şi de realizarea unor legături între provinciile istorice, iar primarul de Chişinău, Dorin Chirtoacă, a susţinut că autostrada din Moldova ar trebui să ajungă până în capitala R. Moldova. El a mai spus că îşi doreşte ca cetăţenii moldoveni să aibă unul, nu două paşapoarte.

În timpul discursurilor, s-au auzit fluierături sporadice, însă evenimentul a decurs fără incidente.

UPDATE 11.35 Militarii Brigăzii 30 Mihai Viteazu au prezentat onorul președintelui, după care a fost intonat Imnul Național.

Atât președintele, cât și primul ministru vor participa la ceremonialul religios oficiat de un sobor de preoți în frunte cu mitropolitul Moldovei și Bucovinei, ÎPS Teofan, după care au rostit alocuțiuni în fața mulțimii. Ulterior, șeful statului va depune flori la Monumentul „Alexandru Ioan Cuza” și la mormântul domnitorului de la Biserica „Sfinții Trei Ierarhi”.

Cei doi copreședinți al PNL, Alina Gorghiu și Vasile Blaga, au fost şi ei prezenţi la festivităţile de la Iaşi.

La Catedrala Patriarhală va fi oficiat duminică, de Ziua Unirii, un „Te Deum”, „ca mulțumire adusă lui Dumnezeu pentru realizarea acestui act măreț din istoria națională la care Biserica Ortodoxă Română a contribuit în mod semnificativ”, a anunțat Biroul de presă al Patriarhiei Române.

UPDATE 11.30 Preşedintele Klaus Iohannis a ajuns la Iaşi pentru a participa la festivitatea organizată de ZIUA UNIRII. După ce a primit onorul, şeful statului s-a salutat cu premierul Dacian Cioloş şi cu alţi membri ai Guvernului prezenţi la Iaşi, dar şi cu preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, şi cu primarul Chişinăului, Dorin Chirtoacă.

Peste 3.500 de efective ale MAI vor acţiona pentru asigurarea măsurilor de ordine publică la cele aproape 100 de manifestări omagiale organizate la nivel naţional în contextul sărbătoririi Unirii Principatelor Române, la care sunt aşteptate peste 100.000 de persoane, se arată într-un comunicat al MAI.

Principalele manifestări vor fi organizate, duminică, în municipiile Cluj, Focşani şi Iaşi, unde se estimează prezenţa unui public numeros. Prefecturile vor organiza manifestări dedicate Unirii Principatelor Române în municipiile reşedinţă de judeţ, iar în instituţiile de învăţământ ale MAI vor avea loc activităţi comemorative.

Studenţii Academiei de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza” vor organiza, ca în fiecare an, un eveniment prin care vor marca această sărbătoare. Reprezentanţi ai conducerii Ministerului Afacerilor Interne vor participa şi la ceremoniile care se vor desfăşura în Bucureşti la statuia domnitorului Al. I. Cuza din Dealul Mitropoliei.

Jandarmii şi pompierii participă cu efective la organizarea gărzilor de onoare şi ceremoniile militare atât la nivel central, cât şi local.

În 24 ianuarie 1859 a avut loc Unirea Principatelor Române sub conducerea lui Alexandru Ioan Cuza. Mica Unire de la 1859, aşa cum mai este cunoscută, a fost primul pas important pe calea înfăptuirii statului național unitar român.

Unirea celor două principate a fost un proces care a început în 1848, bazat pe puternica apropiere culturală și econunirea-principatelor-romaneomică între cele două țări. În anul 1848 s-a realizat uniunea vamală între Moldova și Țara Românească, în timpul domniilor lui Mihail Sturdza, respectiv Gheorghe Bibescu.

În Moldova, Alexandru Ioan Cuza a fost ales domnitor în unanimitate, la 5 ianuarie 1859, reprezentantul „Partidei Naționale”, urmând ca ulterior într-o ședință secretă a Adunării, deputatul Vasile Boerescu să propună, la 24 ianuarie 1859, alegerea lui Alexandru Ioan Cuza, aceasta fiind acceptată în unanimitate. Faptul împlinit la 24 ianuarie 1859 era considerat de Poarta Otomană și de Austria drept o încălcare a Convenției de la Paris, însă în textul Convenţiei din 1858 nu se stipula ca domnii aleși în cele două Principate să fie persoane separate,

În 1862, cu ajutorul unioniștilor din cele două țări, Alexandru Ioan Cuza a unificat Parlamentul și Guvernul, realizând unirea politică, iar după înlăturarea sa de la putere în 1866, unirea a fost consolidată prin aducerea pe tron a principelui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen. Prin Constituția adoptată la 1 iulie 1866, Principatele Unite încep să se numească oficial România pentru ca la 1 decembrie 1918 s-a înfăptuit Marea Unire a Transilvaniei cu România creându-se actualul stat.

Alexandru Ioan Cuza, înfăptuitorul unirii de la 24 ianuarie 1859 se trăgea dintr-o veche familie de moldoveni, din părţile Fălciului, familie de cluceri, spătari, comişi, ispravnici. Cuza s-a născut la 20 martie 1820. A învăţat până în 1831 la Iaşi, unde a avut colegi pe câţiva dintre viitorii săi colaboratori, între ei Vasile Alecsandri. E trimis apoi la Paris, unde îşi ia bacalaureatul în litere. S-a întors apoi în ţară şi a intrat în armată. S-a căsătorit în 1844 cu Elena Rosetti. Domnia lui Alexandru Ioan Cuza în timpul evenimentelor din 1848 Cuza a fost în primele rânduri. A luat cuvântul la adunarea de la hotelul „Petersburg” din Iaşi, cerând înfăptuirea unor reforme democratice. Printre fruntaşii adunării arestaţi din ordinul domnitorului Mihai Sturza s-a aflat şi Cuza; a reuşit apoi să scape de sub pază şi să fugă în Transilvania. Cuza are ocazia să participe la Marea Adunare de la Blaj de la 3/15 mai 1848, după care se retrage în Bucovina. În timpul domnitorului Grigore Ghica s-a reîntors în ţară şi în perioada pregătirii Unirii îndeplinea funcţia de pârcălab de Galaţi. Ca forma de protest faţă de falsificarea alegerilor pentru adunările ad-hoc din Moldova, Cuza şi-a dat demisia din funcţia de pârcălab. Patriot cu idei liberale, nu radicale însa, Cuza a fost acceptat chiar şi de partizanii celor doi Sturza care candidau susţinuţi de conservatori. La 5 ianuarie 1859, el a fost ales cu unanimitatea voturilor deputaţilor prezenţi în Moldova.

Domnia lui Alexandru Ioan Cuza, deși scurtă (1859-1866), a fost perioada de maximă dezvoltare a României moderne. Prin recunoașterea Unirii depline, crearea primului Parlament unic al României si al primului guvern unitar, prin reformele sale: adoptarea primei Constituții românești, reforma electorala, secularizarea averilor mănăstirești, reforma agrara, a învățământului, domnia lui Alexandru Ioan Cuza a pus bazele dezvoltării moderne a României.

Primul pas important pe calea înfăptuirii statului național unitar român a fost făcut la 24 ianuarie 1859, dar Marea Unire a avut loc în 1918 în Alba Iulia.