30 de ani de la CATASTROFA de la Cernobîl. Cum a fost prezentat în România accidentul nuclear

După accident, norul radioactiv a ajuns deasupra Moldovei. Măsurătorile făcute atunci au înregistrat o creștere foarte mare ale radiațiilor, chiar de 10.000 de ori mai mari decât valorile normale. Nu există statistici cu privire la românii care au avut de suferit ca urmare a accidentului nuclear, dar specialiștii spun că există o legătură între dezastrul de la Cernobîl și creșterea cazurilor de cancer, în special tiroidian. Dacă până la acest accident în zece ani se înregistrau 90 de cazuri de cancere tiroidiene, la câțiva ani după accident, numărul a crescut progresiv: 90 de cazuri se prezintă la medic în trei-patru ani. Mai mult, specialiștii cred că dezastrul de la Cernobîl are un rol și în creșterea cazurilor de leucemie și cancer osos din zona Moldovei, scrie AGERPRES.

În plin regim comunist sub președinția lui Nicolae Ceaușescu, catastrofa nucleară de la Cernobîl a fost relatată succint la București în presa vremii.

Abia la 1 mai 1986, într-o știre Agerpres, care cita un comunicat al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, se arăta că „sub președinția tovarășului Nicolae Ceaușescu, secretar general al partidului, s-a analizat situația creată ca urmare a accidentului produs la centrala atomoelectrică de la Cernobîl, din zona Kiev”. În știre se mai spunea că „pentru coordonarea tuturor măsurilor necesare a fi luate, în raport de situația creată, s-a instituit un colectiv de partid și de stat, condus de tovarășa Elena Ceaușescu, membru al Comitetului Politic Executiv al CC al PCR, prim viceprim-ministru al guvernului, președintele Consiliului Național al Științei și Învățământului”. Potrivit informării, Comandamentul central de supraveghere și control al calității mediului înconjurător a raportat că, din măsurătorile efectuate pe teritoriul țării, s-a constatat că, în noaptea de 30 aprilie spre 1 mai a.c., au apărut unele creșteri ale radioactivității în nord-estul țării.

Citeşte şi Accidentul nuclear de la Cernobîl va produce efecte radioactive încă 3.000 de ani GALERIE FOTO

Alte articole

Sute de angajaţi urmează să fie concediaţi de filiala din România a gigantului Microsoft

Avertismentul dur al agenţiei de rating Fitch. România la un pas de „junk”: „Măsurile luate de Guvernul României vor pune presiune pe creşterea economică şi vor aduce o inflaţie ridicată”

La 2 mai 1986, o altă informație făcută publică de către AGERPRES din partea Comisiei de partid și de stat pentru supravegherea și controlul calității mediului înconjurător menționa că s-a înregistrat o creștere a radioctivității mult peste limitele normale, în special în județele Iași, Suceava, Mureș, Cluj și în municipiul București. Drept urmare, se recomanda populației: să folosească apă potabilă numai din rețeaua urbană, din puțurile de adâncime sau apă minerală; să asigure spălarea riguroasă cu apă potabilă a legumelor și fructelor înainte de consum; copiii să evite ieșirile îndelungate în spații închise; unitățile agricole și gospodăriile individuale să asigure adăparea animalelor din puțurile de adâncime și să protejeze, prin acoperire, fântânile și furajele. În plus, Ministerul Sănătății a luat măsuri pentru administrarea, acolo unde era necesar, în scop profilactic, prin rețeaua sanitară, a iodurii de potasiu pentru populația până la 18 ani.

La 5 mai 1986, tot din partea Comisiei de partid și de stat pentru supravegherea și controlul calității mediului înconjurător a venit informarea potrivit căreia în zilele de 4 și 5 mai, în unele din zonele afectate, inclusiv în municipiul București, datorită unei circulații atmosferice favorabile, radioactivitatea a continuat să scadă.

Buletine privind calitatea mediului înconjurător și valori ale radioactivității au fost făcute publice, aproape zilnic, până în jurul datei de 15 mai 1986, de către autoritățile vremii, fiind preluate de AGERPRES și de agențiile de presă străine.

Au existat și informări despre situația din România ca urmare a accidentului nuclear de la Cernobîl, care nu au fost date publicității, dar au avut caracter secret, cu precizarea „pentru uz intern”. Astfel, la 1 mai 1986, Agenția France Presse scria: „Potrivit unui diplomat occidental din capitala română, la București nu a fost înregistrat niciun indiciu care să ateste îngrijorare, iar populației nu i s-au făcut niciun fel de recomandări pentru contracararea efectelor unor eventuale radiații. La Iași, în Moldova, regiune situată la frontiera cu Ucraina Sovietică, nu a fost observată nicio acțiune de evacuare a populației — precizează sursa citată”.

La 2 mai 1986, instituirea „colectivului de partid și de stat, condus de tovarășa Elena Ceaușescu” pentru analizarea „situației create ca urmare a accidentului produs la centrala atomoelectrică de la Cernobîl, din zona Kiev” a fost anunțată și de China Nouă, Associated Press etc., dar știrile difuzate pe această temă de agențiile de presă străine au avut, în România, tot caracter secret cu precizarea „pentru uz intern”.

Știrile despre România au lipsit, după această dată, în presa internațională, deși au fost date zilnic publicității informații despre consecințele în urma accidentului nuclear de la Cernobîl în mai multe țări europene.

Abia la 8 mai 1986, apare știrea difuzată de agenția China Nouă și agenția de presă iugoslavă Taniug despre vizita oficială a președintelui României, Nicolae Ceaușescu, în Uniunea Sovietică „în a doua decadă a acestei luni” (mai — n.r.), vizită convenită în luna februarie 1986, „cu prilejul participării președintelui Nicolae Ceaușescu la cel de-al XXVII-lea Congres al PCUS”.

Citeşte şi Se împlinesc 30 de ani de la CATASTROFA NUCLEARĂ de la Cernobîl