Ce buget au românii pentru sărbătorile de iarnă. Cât se cheltuie de Moş Nicolae

Pentru cumpărarea produselor alimentare necesare sărbătorilor, orășenii intenţionează să aloce cu ocazia Sărbătorilor de Iarnă, un buget mediu de 501,04 lei (comparativ cu 422,27 în 2011, 491,54 lei în 2010 și 556,13 lei in 2009).

„Creșterea sumei cheltuite pentru achiziționarea produselor alimentare poate fi explicată de creșterea accentuată a nivelului prețurilor alimentelor datorată, în parte, recoltelor foarte slabe obținute din cauza secetei precum și devalorizării monedei naționale” informează Mednet Marketing Research Center .

Comparând cu anul trecut, produsele nealimentare specifice Sărbătorilor de Iarnă (haine, încălţăminte, cosmetice etc.) au o pondere relativ similară în bugetul de cheltuieli, orăşenii alocând, în medie 414,08 lei acestei categorii de produse (397,72 în 2011, 302,07 în anul 2010 și 321,09 lei în 2009).

Doar 12% cumpără un pachet turistic

Alte articole

Cât te costă să îți instalezi aer condiționat în 2026. Trei motive pentru care un astfel de aparat nu ar trebui să-ți lipsească din locuință

Vara 2026 nu-i ca iarna! Trei cicloane tropicale au lovit simultan şi anomalia meteo anunţă formarea timpurie a unui Super El Nino

În ceea ce priveşte călătoriile/excursiile organizate în perioada Sărbătorilor de Iarnă, în jur de 12% dintre persoanele intervievate au alocat buget pentru acest tip de cheltuieli, suma medie fiind de 1384,17 lei (comparativ cu 1.332,41 în 2011, 1.351,79 lei în 2010 și 1.312,50 lei în 2009).

O altă categorie de cheltuieli generată de Sărbătorile de Iarnă este cea a „ieșirilor în oraș/la restaurant”. Pentru aceasta, persoanele intervievate intenționează să aloce, în medie, 372,48 lei (comparativ cu 366,64 în 2011, 302,55 lei în 2010 și 346,28 lei în 2009).

Mai multe cadouri de Crăciun

Procentul celor care intenționează să ofere cadouri cu ocazia Sărbătorilor de Iarnă (Crăciun, Revelion) este în ușoară creștere comparativ cu anul trecut (84,6% în 2012 vs. 82,4% în 2011), suma medie alocată pentru acestea fiind de 391,11 lei (comparativ cu 348,87 în 2011, 413,10 lei în anul 2010 și 526,82 lei în 2009).

Tipurile de cadouri pe care respondenţii intenţionează să le cumpere sunt: articolele de îmbrăcăminte/încălţăminte (47,9%), cosmetice/parfumuri (33,4%), jucării (33,2%), ciocolată/ cafea (28,8%) etc.

Doar 35,2% dintre subiecţii intervievaţi intenţionează să cumpere un brad natural de Crăciun în timp ce 45,7% îl vor folosi pe cel artificial din anii trecuți, iar 9,3% dintre respondenţi au declarat că nu vor avea un brad de Crăciun.

Carnea, cea mai mare dorinţă de Crăciun

Puțin peste o treime dintre respondenți (33,5%) au susținut că există produse pe care și-ar dori să le achiziționeze cu ocazia Sărbătorilor de Iarnă dar nu-și permit să o facă din cauza limitărilor financiare. Pe prima poziție în topul produselor pe care orășenii nu-și permit să le cumpere cu ocazia Crăciunului și/sau Revelionului se află carnea (19,0%) fie că, în acest caz, discutăm despre achiziționarea unui kilogram de carne sau a porcului / curcanului de Crăciun. Următoarele 3 poziții în acest clasament sunt ocupate de produsele nealimentare din categoria IT (15,7%), TV & electronice (11,9%) și electrocasnice (8,6%).

În ceea ce privește Revelionul 2013, 88,0% dintre respondenți intenționează să-l petreacă în țară, în timp ce numai 3,8% vor pleca în străinătate, 2,3% dintre orășeni lucrând de Revelion.

80% dintre români petrec Revelionul acasă

Dintre cei care vor petrece Revelionul în țară, marea majoritate (78,6%) vor sărbători acasă, în propria locuință sau în locuința prietenilor/rudelor. Numai 12,3% dintre aceștia vor merge la un restaurant/club, în timp ce 7,5% vor petrece într-o stațiune montană/balneară. Procentul celor care vor ieși în aer liber (ex. Piața Universității pentru bucureșteni) pentru a „trece în anul 2013” este de 8,9%.

Studiul a fost realizat pe un eşantion reprezentativ pentru Bucureşti şi oraşele cu peste 100.000 locuitori, în perioada 23 – 29 noiembrie 2012. Au fost intervievate telefonic 800 persoane cu vârsta cuprinsă în intervalul 18 – 65 ani. Marja de eroare a studiului este de ±3,46%.