Țările trebuie să fie conștiente de această tranziție pentru a-și ghida mai bine politicile de sănătate în cazul în care doresc să atingă până în 2030 Obiectivele de dezvoltare durabilă stabilite de Organizația Națiunilor Unite, subliniază această panoramă a sănătății la nivel mondial, elaborată de revista de specialitate britanică The Lancet și Institutul de evaluare și măsurare a sănătății (IHME), organizație independentă globală cu sediul în Statele Unite.

Potrivit Agerpres, speranța de viață în lume a crescut cu peste 10 ani, între 1980 și 2015, ajungând la 69 de ani în medie pentru bărbați și 78,4 ani pentru femei, potrivit acestui studiu care reunește datele din 195 de țări și teritorii.

Alte Articole

Cât costă să petreci 1 Mai în complexul Andreei Esca! Vilele ...

Angajat al unui supermarket, concediat după ce a folosit sacoșe ...

Simona Bucura-Oprescu, anunţ important pentru românii cu venituri ...

Un motiv major pentru această creștere este „scăderea ratelor de mortalitate în cazul mai multor boli transmisibile”: SIDA, care a făcut încă 1,2 milioane de decese anul trecut, dar rata este cu 33% mai mică decât 2005, în timp ce decesele cauzate de malarie au scăzut cu 37%, la 730.000 în aceeași perioadă.

Decesele din cauza bolilor cardiovasculare sau cancerului s-au diminuat și ele, dar într-un ritm mai lent, explică acest „Bilanț pe 2015 al bolilor grave, traumatismelor și factorilor de risc pentru sănătate”, relatează Frane Presse.

Studiul subliniază că, din cele 56 de milioane de decese înregistrate în 2015, 70% au fost cauzate de boli netransmisibile, de multe ori legate de stilul de viață (dieta, activitatea fizică, tutun, alcool etc.).

Această tendință este mai clară în țările în care indicele socio-demografic este ridicat sau mediu: bolile de inimă și accidentele vasculare cerebrale sunt primele cauze ale morții premature.

În țările în care acest indice este mai mic, infecțiile tractului respirator inferior ajung în frunte, urmate de malarie și encefalopatie neonatală (tulburări neurologice legate de privarea de oxigen la naștere), apoi diaree.

De asemenea, studiul evaluează performanța fiecărei țări în raport cu rezultatele care ar fi fost de așteptat în funcție de nivelul de dezvoltare economică, nivelul educațional și situația demografică.

Astfel, în Statele Unite, prima putere economică mondială, numărul anilor de viață pierduți din cauza bolilor de inimă coronariene este de peste două ori mai mare decât lăsa să se spere indicele său de dezvoltare socio-demografică, în timp ce Franța are o situație de două ori mai bună decât era de așteptat pentru aceeași patologie.

Finanțat de fundația Bill & Melinda Gates, acest studiu mai arată că, în timp ce mortalitatea infantilă a scăzut brusc în ultimii ani, ritmul este încă prea lent în comparație cu obiectivele fixate, în special pentru nou-născuți.

Anunțate de ONU în 2015 pentru a succeda Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului, Obiectivele de Dezvoltare Durabilă vizează, în special, până în 2030, să se pună capăt epidemiei de SIDA, tuberculozei și malariei, să se reducă cu o treime mortalitatea prematură din cauza bolilor netransmisibile, să se elimine decesele care pot fi prevenite în rândul copiilor sub 5 ani și să se reducă mortalitatea maternă la sub 70 la 100.000 de nașteri.