70% din românii din diasporă vor să vină acasă, dar corupţia şi nivelul de trai scăzut îi împiedică

Motivul principal al emigrării l-au constituit condițiile materiale, românii fiind atrași de nivelul ridicat de trai din țările în care au migrat, dar dorul de acasă i-ar face să se întoarcă, a afirmat Felix Tătaru, Fondator GMP Grup, care a prezentat câteva dintre concluziile unui studiu despre emigranții români comandat de Romanian Business Leaders (RBL) și realizat de Open-I Research.

„Din cei pe care i-am cercetat până acum, 70% vor să se întoarcă în țară. (…). Aproape 40% vor să se întoarcă până în trei ani, 20% chiar anul acesta. Corupția este principala barieră pentru care nu s-ar întoarce în țară și pe locul doi este nivelul de trai scăzut din România. De ce totuși s-ar întoarce? Pentru a fi alături de cei dragi, pentru a-și petrece în țară anii de pensie și pentru că au văzut că în România nivelul de trai a început să se îmbunătățească. (…). Foarte mulți dintre ei spun că ar investi în țară, în turism și în agricultură”, a menționat Felix Tătaru.

Acesta a adăugat că aproape jumătate, respectiv 48%, cred că situația s-ar putea îmbunătăți în următorii ani în România.

„Concluziile pe scurt ale acestui studiu: motivul principal pentru care românii din diasporă vor să se întoarcă în țară sunt dorul de casă, de cei dragi. Bariera principală este corupția, nivelul scăzut de trai și mentalitatea din țară. Românii stabiliți peste hotare sunt preponderent optimiști în ceea ce privește viitorul în România. Ei spun că procesul migrării are și avantaje și dezavantaje”, a conchis Felix Tătaru.

Alte articole

EXCLUSIV CUTIA NEAGRĂ Cine este, de fapt, fostul iubit milionar al Andreei Bostănică. Cum ar fi construit o avere uriașă din corupție, spălare de bani și scheme financiare

Procurorul-șef al DNA, Marius Voineag, anunță dosare grele cu prejudicii mari în 2026: „Avem cazuri de mare conținut. Vor urma și în perioada următoare”

Inițiator al proiectului, actualul ministru al Comunicațiilor și pentru Societatea Informațională, Marius Bostan, a afirmat că trebuie realizată „o unire sufletească și spirituală’ și ‘să nu mai existe două Românii, una aici și una în diasporă”.

„Inițiatorii proiectului Re>patriot au fost animați încă de la început de valorile și principiile care au animat generația de la 1918, care a făcut Marea Unire. Dragostea față de țară, față de tradiții, respectul față de înaintași și gândul la viitor au fost și atunci și sunt și acum reperele noastre. (…). Noi, cei din 2015, ne propunem să continuăm proiectele înaintașilor noștri, de la 1918 și chiar de mai dinainte. Ca și ei, ne propunem să construim o Românie puternică, cu instituții democratice solide și strâns legate de structurile euro-atlantice”, a declarat Marius Bostan.

Ministrul a adăugat că, dacă în umă cu un secol un rol esențial l-au jucat juriștii și istoricii, în 2015 un rol esențial trebuie să-l joace antreprenorii, medicii, profesorii și specialiștii în ITI. „Tocmai de aceea, la începutul acestui an, peste 300 de antreprenori au lansat acest proiect. Re>patriot are ca scop principal realizarea unui alt tip de unire, la care să participe de această dată atât românii din interiorul granițelor, cât și cetățeni români din diasporă. Credem că putem realiza acest lucru doar prin creșterea încrederii între cele două părți, prin respectarea drepturilor cetățenilor români de pretutindeni și informarea lor corectă despre oportunitățile de afaceri pe care le au în țară”, a spus Marius Bostan.

El a spus că diaspora românească a funcționat în ultimele două secole ca o adevărată ancoră, înfiptă adânc în solul ideilor, valorilor lumii libere, a lumii occidentale.

„Asemenea înaintașilor noștri, noi trebuie să realizăm acum în primul rând o unire sufletească și spirituală, să nu mai existe două Românii, una aici și una în diasporă”, a conchis ministrul Marius Bostan.

Re>patriot a fost lansat în primăvara acestui an de către RBS, cu scopul de a încuraja repatrierea românilor prin antreprenoriat și implicarea lor activă în dinamizarea mediului de afaceri autohton. În cadrul proiectului s-au desfășurat șase conferințe, la Madrid, Valencia, Londra, Dublin, Milano și Torino.

La conferința de la Alba Iulia, prima organizată în țară, au fost prezenți membrii RBS, Consilierul de Stat la Departamentul pentru Relația cu Românii din Afara Granițelor al Administrației Prezidențiale, Sandra Pralong, antreprenori, reprezentanți ai autorităților locale și județene.

Citeşte şi STUDIU. Psihologia poporului român: Portretul românului