Presiunea vine din cifre. În Europa, rata medie de retur la îmbrăcăminte este de aproximativ 20%, iar la încălțăminte ajunge la 30%, cu vârfuri și mai ridicate în comerțul pur online. Asta înseamnă o piesă din 5 care se întoarce din drum, cu manipulări, reetichetări și ambalaje suplimentare. În plus, între 22% și 44% dintre articolele vestimentare returnate nu mai ajung să fie revândute, ceea ce transformă returul într-un cost dublu, atât financiar, cât și de mediu.
Studiile EHI și alte sintetizări recente indică în mod curent între 5 și 10 euro per articol procesat, cu situații care urcă la 10-20 euro, în funcție de categorie și de complexitatea recondiționării. Pe colet, operatorii de logistică indică repere de circa 7-8 euro la nivel european, dacă includem etapele de preluare, triere și reintroducere în stoc. Aceste valori explică de ce, într-o piață cu marje tot mai strânse, taxa de retur devine un instrument de disciplină și de acoperire a costurilor.
UK rămâne laboratorul celor mai vizibile schimbări. Politicile de taxare diferă: de la tarife mici, în jur de 2 euro, până la praguri „de utilizare corectă” care taxează doar clienții cu frecvență mare de retur. Exemplele recente din presă britanică arată intervalul: 1,99 lire și 3,95 lire, adică aproximativ 2,30-4,55 euro la cursul de referință al BCE la început de septembrie 2025. În paralel, unele branduri testează revenirea temporară la retururi gratuite pentru anumite programe de fidelitate.
Consumatorii nu privesc uniform schimbarea. Un sondaj realizat în Marea Britanie în 2024 arăta că 4 din 5 clienți ar cumpăra din altă parte dacă este percepută o taxă de retur, iar aproape două treimi ar prefera magazinul fizic în acest scenariu. Pe de altă parte, alte cercetări sugerează că unii clienți preferă o taxă transparentă de retur în locul scumpirii generale la casă, ceea ce împinge comercianții să caute echilibrul între costuri și loialitate.
În Germania, indicatorii logistici arată presiunea cumulată: costurile medii de livrare la Top 100 retaileri au urcat cu circa 12% în doi ani, iar aproape un sfert aplică deja forme de taxă la retur. În tot acest context, prevenirea retururilor prin descrieri mai bune, tabele de mărimi cu dimensiuni reale și imagini mai fidele devine la fel de importantă ca politica de retur în sine.
Cert este că, în viitorul foarte apropiat, nu vom avea o normă unică pentru toată Europa. Retailerii ajustează în funcție de marje, categorie și comportamentul clienților lor, iar dezbaterea rămâne deschisă: taxă de retur mică, prag valoric minim pentru a o evita, abonament de fidelitate sau retururi gratuite condiționate. Dincolo de model, transparența condițiilor și calitatea informației la listare par să cântărească cel mai mult în decizia finală a cumpărătorilor.
Pentru consumatorii din România, mesajul util este simplu: înainte de a comanda, verifică atent politica de retur, mărimile și condițiile de reexpediere, iar după livrare păstrează ambalajul până ești sigur că păstrezi produsul. Pentru a evita achiziționarea unor produse nepotrivite, indicat este să compari și afli de pe merita.ro care sunt plusurile și minusurile semnalate de consumatori.