853 de dosare de restituire a proprietăţii şi 255 privind deconspirarea securităţii, soluţionate de CCR

„Eu cred că este foarte mult deoarece, cel puţin noi, am avut un total de aproximativ 30.000 de dosare din care peste 1.000 au fost din aceste două domenii. În domeniul lustraţiei nu am avut decât două dosare. Amândouă au fost obiecţii de neconstituţionalitate înainte de promulgarea legii. Legile au fost considerate neconstituţionale şi au fost admise obiecţiile”, a afirmat Zegrean, potrivit Agerpres.

El a precizat că la începutul perioadei de după căderea comunismului toate ţările încercau soluţii de trecere la democraţie, la o societate liberă, bazată pe drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului.

„Toată lumea se plângea că nu există o regulă. (…) Noi atunci am încercat, şi noi, şi toate celelalte ţări foste comuniste care au ales să treacă la democraţie, să revină la democraţie, au încercat fiecare pe calea ei să rezolve problemele (…). Discutam în această primăvară cu aproape toate curţile constituţionale din fostele ţări comuniste, actualmente membre în UE, şi am constatat că toţi am avut aceleaşi probleme şi în principal probleme legate de restituirea proprietăţilor confiscate de comunişti, probleme legate de deconspirarea securităţii ca poliţie politică şi probleme legate de lustraţie. Am constat cu prilejul acestor discuţii că fiecare a încercat în felul său şi fiecare a răspuns la o anumită rezolvare, dar în niciuna din ţările despre care vom vorbi astăzi nu s-a rezolvat pe deplin situaţia sau încă nu este rezolvată pe deplin”, a subliniat şeful CCR.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Preşedintele CCR a menţionat că, în perioada imediat următoare după trecerea de la comunism, toate ţările foste comuniste din Europa au fost în principal preocupate de adoptarea de noi Constituţii care să reflecte noile situaţii şi care să pună bazele instituţiilor democratice.

Alte articole

Comisia de anchetă privind întâlnirea dintre Ilie Bolojan și șefa CCR și-a încheiat activitatea. Ce sancțiuni cer senatorii

Președinta CCR, Elena-Simina Tănăsescu, despre anularea alegerilor prezidențiale din 2024: „Hotărârea a atras atenția lumii întregi cu privire la riscurile tehnologiilor digitale și inteligenței artificiale”

Augustin Zegrean a subliniat că acelaşi lucru s-a întâmplat şi în România, fiind printre primele ţări care a adoptat o nouă Constituţie, respectiv în decembrie 1991.

El a explicat că prin aceste Constituţii vechile instituţii au fost înlăturate şi au fost înfiinţate altele, specifice ţărilor democratice, una dintre acestea fiind Curtea Constituţională ca garant al supremaţiei legii fundamentale şi care a avut un rol esenţial în clarificarea legislaţiei pe parcursul anilor.