Demers pentru introducerea Parcului Natural Porţile de Fier pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO

După cum a declarat pentru Agerpres directorul Parcului Natural Porţile de Fier, Marian Jiplea, din delegaţie au mai făcut parte şi reprezentanţi ai Regiei Naţionale a Pădurilor, ai Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climaterice din România şi ai Parcului Naţional Gerdap din Republica Serbia.

,,Tema discuţiilor purtate s-a axat pe solicitările noastre de a include parcurile naturale din regiunea transfrontalieră româno-sârbă pe Lista Reprezentativă a Patrimoniului Mondial UNESCO”, a precizat Marian Jiplea.

El a arătat că demersul făcut ,,va aduce avantaje deosebite comunităţilor locale situate în perimetrele celor 115.666 hectare şi respectiv 65.400 hectare ale Parcului Natural Porţile de Fier şi Parcul Naţional Gerdap’.

,,Devenind situri naturale, cele două arii protejate pot beneficia de fonduri europene şi internaţionale de protecţie, reconstrucţie a mediului, de revitalizare a infrastructurilor turistice şi, implicit, economice„, a afirmat Jiplea.

Alte articole

Pierdere uriașă pentru cultura populară românească. Interpreta, mătuşa regretatului Petrică Mîţu Stoian, a fost declarată Tezaur Uman Viu

România va avea, din primăvara anului 2026, primul centru comunitar multifuncțional pentru vârstnici

În context, el a fost de părere că, după finalizarea documentaţiilor necesare şi îndeplinirea unor condiţii impuse de legislaţia UNESCO, cele două entităţi vor face parte din Patrimoniul Mondial UNESCO, situaţie care le va da posibilitatea să intre într-un circuit internaţional de valori.

,,Datorită acestui statut, Parcul Natural Porţile de Fier, amplasat în sud-vestul României, pe teritoriul administrativ al judeţelor Mehedinţi şi Caraş-Severin, va deveni o destinaţie turistică mult râvnită de turişti şi oameni de ştiinţă de pe toate meridianele lumii’, a subliniat Marian Jiplea.

România are următoarele situri înscrise pe Lista Reprezentativă a Patrimoniului Mondial UNESCO: Biserica Învierii de la Mănăstirea Suceviţa (inclusă în 2010, ca extensie a sitului bisericilor pictate din Nordul Moldovei), 7 biserici fortificate săseşti din Transilvania (incluse în 1999), 8 biserici de lemn din Maramureş (incluse în 1999, 8 biserici pictate din Nordul Moldovei (incluse în 1993), Mănăstirea Hurezi (inclusă în 1993), Centrul istoric al oraşului Sighişoara (inclus în 1999), 6 fortăreţe antice dacice din munţii Orăştie (incluse în 1999) şi Rezervaţia biosferei Delta Dunării (inclusă în 1991).