PRO sau CONTRA. Vot de la 16 ani

Andrei Bogdan Petre, preşedintele Consiliului Naţional al Elevilor, propune reducerea vârstei legale de vot la şaisprezece ani. El afirmă că elevii au, la această vârstă, capacitatea de a face alegeri.

„Eu cred că este pregătit să pună ştampila la şaisprezece ani, are posibilitatea de a discerne pentru el şi pentru cei din jurul lui. Iar sistemul de învăţământ românesc nu face altceva decât să-i pregătească pe elevi în vârstă de 16-18 ani pentru această decizie importantă pe care o au în cadrul acesta democratic„, a declarat el la România TV.

În plus, el afirmă că reducerea vârstei de vot se întâmplă şi în ţările europene. „Eu o voi susţine şi trebuie să ne aliniem acestui trend din moment ce facem parte din Uniunea Europeană”.

El este contrazis însă de tânărul intelectual Cristian Gava, conform căruia doar în Austria şi în unele regiuni administrative din Germania votul la şaisprezece ani este permis. Gava afirmă că ideea de a reduce vârsta de vot face parte din apanajul ideologiei de stânga, pentru care tinerii reprezintă un target electoral foarte bun.

„Este o propunere care aparţine exclusiv stângii europene, nu partidelor de dreapta. Dacă partidele de dreapta doresc menţinerea ierarhiilor şi a unei autorităţi, această măsură a fost propusă de anumite partide de stânga fiindcă stânga mizează pe două lucruri: caracterul revoluţionar al tinerilor -e o bază electorală în general pentru stânga- şi pe drepturile de emancipare a minorilor. Dar lucrul acesta e periculos„, a declarat Gava la România TV.

Alte articole

Raport UNICEF: Aproape o treime dintre elevii români nu înțeleg concepte științifice de bază

Călin Georgescu intervine după apariția raportului SUA privind anularea alegerilor prezidențiale: „Îi mulțumim lui Dumnezeu pentru această rază de nădejde care întărește și luminează”

„Discernământul nu se obţine la şaisprezece ani”

Şi psihologul Hanibal Dumitraşcu atrage atenţia asupra faptului că stabilirea vârstei de vot trebuie să ţină cont de maturizarea individului.

„Se confundă discernământul cu capacitatea de a alege raţional. Ne îndreptăm spre un teren alunecos, pentru că discernământul înseamnă mai mult decât simpla capacitate de a alege raţional. Înseamnă un sistem de valori, mai multă experienţă, înseamnă până la urmă viaţa care te maturizează, care din punctul meu de vedere nu poate să vină la doisprezece ani, după cum e foarte puţin probabil să vină la şaisprezece ani pentru cei mai mulţi dintre tineri.

Vor fi tineri precum acest domn, care sunt extrem de implicaţi în viaţa societăţii, viata comunităţii, extrem de interesaţi de politică şi de ce se întâmplă în jurul lor, dar cei mai mulţi dintre tineri nu sunt interesaţi de politică şi de ce face comunitatea.

Nu poţi să intri în jocul alegerilor, în jocul electoral, în jocul acesta al societăţii fără a-ţi crea identitate. Din păcate, majoritatea tinerilor noştri nu au această identitate legată de comunitatea în care trăiesc, legată de responsabilizarea lor ca cetăţeni”, a declarat psihologul la România TV.

Numărul alegătorilor ar creşte cu 2%

Numărul alegătorilor din România ar creşte cu aproximativ 2%, dacă şi tinerii de şaisprezece şi şaptesprezece ani ar putea să se exprime prin vot. În prezent, sunt 18 milioane de cetăţeni cu drept de vot la noi în ţară.

Dintre aceştia, la ultimele alegeri – cele prezidenţiale din 2009 – doar 57% s-au prezentat la urne. Iar la cele parlamentare din 2008, un procent chiar mai mic şi-a exprimat opţiunea prin vot, 39%. Dacă vorbim despre tinerii care au fost prezenţi la urne, remarcăm că ei nu au depăşit un procent de 50%, la alegerile prezidenţiale şi s-au încadrat sub 30% la cele parlamentare din 2008. Dacă la grupa de vârstă 18-22 de ani, mai putem remarca un interes pentru politică, acesta scade considerabil la grupa de 25-30 de ani, după cum arată studiile efectuate postelectoral.