Aproximativ 25 milioane de euro, rambursate de CNAS în 2012 pentru problemele de sănătate cauzate de alcool

„Am analizat serviciile spitaliceşti datorate consumului dăunător de alcool şi produse de acele boli care au alcoolul în titlu, deci doar de o parte din patologia existentă şi în care alcoolul este implicat. Pentru aceste boli, în anul 2012, CNAS a plătit 25 milioane de euro pentru persoane care au fost internate în spitale din cauze atribuibile consumului dăunător de alcool”, a afirmat conf. univ dr. Florentina Furtunescu, coordonatoarea studiului realizat în perioada mai-octombrie 2013.

Potrivit studiului, în anul 2012 au fost identificate 69.904 cazuri externate asociate consumului de alcool, toate aceste cazuri însumând un total de 572.549 de zile de spitalizare aferente acestor cazuri. Dintre acestea 73,82% au fost cazuri de boli şi tulburări ale sistemului hepatobiliar şi ale pancreasului, şi 22,26% (aproximativ 15.574) au fost tulburări mentale organice atribuibile/induse de consumul de alcool/droguri. Dintre toate aceste cazuri, aproximativ jumătate, respectiv 46,3%, au prezentat complicaţii. Printre bolile asociate consumului de alcool se numără şi ciroza hepatică, epilepsia primară, tulburări mentale şi de comportament, cancere la gură şi nazofaringe, esofag, laringe, hepatic, colon şi rect sau sân la femei, şi tot în cazul femeilor, efecte ale fătului.

Realizatorii studiului au spus că în 2012 au fost înregistrate la nivel naţional 1.396 de accidente în care unul dintre participanţi s-a aflat sub influenţa alcoolului. Jumătate dintre conducătorii auto care consumaseră alcool aveau sub 35 de ani, iar 10% aveau până în 22 de ani.

„O treime dintre conducătorii auto care consumaseră alcool atinseseră nivelul infracţional, fiind depistaţi cu peste 0,8 g/litru”, a mai spus Florentina Furtunescu. Ea a precizat că în cazul accidentelor rutiere în care vinovaţii au consumat alcool, pietonii deţin o pondere de 69%, iar conducătorii auto, 85%.

Alte articole

Motivul pentru care un sortiment de bere fără alcool a fost scos de urgență de la vânzare

Mihaela Bilic, despre oamenii care consumă alcool. Cum știi că ai băut „prea mult”: „Arată ce fel de consumator ești”

Efectele consumului de alcool în România sunt relevate în special de unele studii internaţionale. Astfel, se estimează că în România mor anual 15.175 de persoane din cauza consumului de alcool – 3.516 femei şi 11.659 bărbaţi.

„România are cea mai înaltă rată standardizată a mortalităţii atribuită alcoolului din UE la femei şi se află pe locul patru la bărbaţi, după Estonia, Letonia şi Lituania”, a afirmat dr. Adriana Galan de la Organizaţia Mondială a Sănătăţii pentru România, potrivit Agerpres.

Citeşte şi: CNAS alocă 585 de milioane lei pentru 2014, pentru decontarea serviciilor medicale din străinătate

Prof. univ. dr. Doina Cosman de la UMF ‘Iulia Haţieganu’ din Cluj Napoca a spus că în fiecare zi o persoană de sex masculin are voie să consume maxim patru unităţi standard de alcool, iar o femeie două unităţi standard. O unitate standard este egală cu 10 grame de alcool pur, aceasta însemnând maxim 200 mililitri de vin sau 275 mililitri de bere.

Dependenţa de alcool este o afecţiune caracterizată de modificări structurale şi neurochimice ale creierului şi tulburări de comportament.

„Consumul excesiv de alcool conduce progresiv la modificări ale creierului care pot creşte dorinţa de a consuma alcool şi reduce controlul asupra acestui consum, provocând dependenţa”, a afirmat prof. univ. dr. Doina Cosman, precizând că reducerea consumului de alcool este asociată cu îmbunătăţiri rapide ale stării de sănătate pe termen scurt şi riscuri reduse de dezvoltare de boli pe termen lung.

La nivelul Uniunii Europene, anual aproximativ 120.000 de decese sunt atribuite alcoolului – 94.451 la bărbaţi şi 25.284 la femei.

Dependenţa de alcool, la nivelul UE, afectează 5,4% dintre bărbaţi şi 1,5% dintre femei, la grupa de vârstă activă (18-64 de ani), consumul de alcool cu cea mai înaltă tendinţă de creştere înregistrându-se în regiunea centrală şi estică, în timp ce cel mai scăzut consum se înregistrează în ţările nordice, ca urmare a programelor de sănătate puse la punct în ţările din nordul Europei.