11 state membre UE, printre care Franța, Marea Britanie și Olanda, resping crearea Parchetului European

Astfel, în timp ce Parchetele naționale și locale garantează întreprinderea de acțiuni și decizii cât mai aproape de cetățeni, suprastructura instituțională a procurorului public european ar avea puterea de acoordona și acționa direct asupra justiției din statele membre UE.

Camera Deputaților din România a formulat o serie de obiecții clare față de proiect, constatând că sintagma „interese financiare europene” nu este precizată, astfel încât, mai ales în cauzele complexe, ar fi dificil de stabilit care dintre infracţiunile comise afectează doar interesele financiare ale UE şi care afectează în acelaşi timp şi legi naţionale.

Aceste neconcordanțe ar putea însemna suprapunerea competențelor parchetelor naționale cu cele ale Parchetului European, iar acțiunile de urmărire penală de la nivelul național s-ar putea confrunta cu riscul obstrucționării.

De asemenea, nu sunt clare căile de atac asupra unei decizii, care ar permite respectarea principiului securității juridice, din moment ce competențele în privința cercetării, urmăririi penale și trimiterii în judecată ar aparține exclusiv procurorului public european.

Alte articole

Guvernul Nicuşor-Bolojan propune măsuri drastice în Justiţie. Creşte vârsta de pensionare la 65 de ani pentru magistraţi şi se elimină cumulul pensiei cu salariul

Parchet laminat sau alt tip de pardoseală: ghid pentru o decizie pe care să nu o regreți

Având la bază aceste argumente, legislativul din România, alături de forurile din Suedia, Franţa, Marea Britanie, Malta, Olanda, Cipru, Ungaria, Irlanda, Slovenia, Republica Cehă, au emis avize negative privind instituirea Parchetului European. Așadar, 11 state s-a declarat deocamdată împotriva propunerii, în timp ce 17 state membre ale UE nu au formulat plângeri, însemnând că ar fi potențiali susținători ai inițiativei.

Mina Andreeva, un purtător de cuvânt al comisarului European pentru Justiție, a clarificat faptul că Marea Britanie, Irlanda şi Danemarca nu vor participa din start la proiect, fapt clarificat prin neparticiparea acestor satate la protocoalele din Tratat referitoare la Justiţie şi Afaceri Interne.

Potrivit prevederilor Tratatului UE, Comisia Europeană trebuie să decidă acum dacă propunerea va fi menținută sau retrasă, urmând apoi să fie supusă unui vot prin care ar putea fi respinsă de o majoritate a voturilor exprimate în Parlamentul European.