Sfinţii Mihail şi Gavriil, conducătorii cetelor de îngeri, sărbătoriţi vineri de ortodocşi

„Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” este sărbătoarea pe care Biserica o dedică îngerilor în 8 noiembrie.

Arhanghelii sunt reprezentări mitice aparţinând calendarului popular, dar care au ca echivalenţi pe Arhanghelii Mihail şi Gavriil din calendarul ortodox. Arhanghelii din calendarul bisericesc sunt conducătorii cetelor de îngeri, având aripi şi purtând săbii, ca simbol al biruinţei, şi sunt călăuze ale sufletelor în drumul acestora spre rai, aceştia fiind consideraţi în tradiţia populară păzitorii oamenilor de la naştere şi până la moarte, care se roagă lui Dumnezeu pentru sănătatea acestora.

Sărbătoarea se numeşte „Soborul Sfinţilor Arhangheli”, deoarece aminteşte de tradiţia potrivit căreia Sfântul Arhanghel Mihail a pus capăt revoltei îngerilor răi. În momentul în care Satana a căzut împreună cu cei care l-au urmat în răzvrătirea lui, Sfântul Arhanghel Mihail ar fi spus: „Să luăm aminte! Să stăm bine, să stăm cu frică înaintea Celui ce ne-a făcut pe noi şi să nu cugetăm cele potrivnice lui Dumnezeu. Să luăm aminte ce au pătimit cei ce erau împreună cu noi zidiţi şi cum se împărtăşeau cu noi din dumnezeiasca lumină. Să luăm aminte cum, îndată, din lumină s-au prefăcut în întuneric pentru mândria lor şi din înălţime au fost aruncaţi jos, în adânc. Să luăm aminte cum a căzut din cer luceafărul cel ce răsărea dimineaţa şi s-a sfărâmat pe pământ”. După aceste cuvinte, toate cetele îngereşti ar fi început să cânte cântare de laudă, alcătuind un sobor îngeresc.

Sfântul Arhanghel Mihail este unul dintre cei care i-au vestit lui Lot pierirea Sodomei şi Gomorei. I s-a arătat lui Iacov când fugea de mânia fratelui său Isav şi a vrăjitorului Valaam, care voia să blesteme poporul Israel. Tot el este cel care a venit şi l-a întărit pe Iosua, fiul lui Navi, înainte de începerea cuceririi Canaanului.

Alte articole

Sărbătoarea Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil: Rugăciuni pentru pace, sănătate și protecția casei

Mesaj emoţionant transmis de Iuliana Tudor în ziua Sfinţilor Mihail şi Gavriil. Omagiu adus mamei ei, care s-a stins acum un an: „O simt cu mine tot timpul”

Al doilea arhanghel sărbătorit – Gavriil – are misiunea de a vesti oamenilor tainele cele mari. El este înfăţişat în icoane cu un crin în mână, ceea ce arată bucuria pe care o aduce.

Tradiţia spune că, datorită înfăţişării sale plăcute, a fost ales şi trimis de Dumnezeu la Fecioara Maria pentru a-i vesti taina cea mare a întrupării Domnului. Tot el a adus vestea zămislirii Maicii Domnului, a vestit în templu Sfântului Zaharia că soţia lui va naşte la bătrâneţe pe Sfântul Ioan Botezătorul.

Tot el a vestit păstorilor că în Betleem că s-a născut Mesia, a dezvăluit magilor taina întrupării, l-a liniştit pe Iosif când voia s-o părăsească pe Fecioara Maria şi i-a poruncit mai târziu să fugă în Egipt cu Pruncul şi apoi să se întoarcă în Nazaret.

În folclorul religios românesc, Arhanghelul Mihail este un personaj mai venerat în comparaţie cu Arhanghelul Gavriil. El poartă, uneori, cheile raiului, este un înfocat luptător împotriva diavolului şi veghează la capul bolnavilor, dacă acestora le este sortit să moară, sau la picioarele lor, dacă le este hărăzit să mai trăiască. De multe ori îl întâlnim alăturându-se Sfântului Ilie, atunci când acesta tună şi trăsneşte. El ţine şi ciuma în frâu, asemănător Sfântului Haralambie.

Arhanghelii, în viziunea populară, asistă şi la judecata de apoi, sunt patroni ai casei, ard păcatele acumulate de patimile omeneşti fireşti şi purifică, prin post, conştiinţele.

În zonele muntoase, în care arhanghelii sunt celebraţi şi ca patroni ai oilor, ciobanii făceau o turtă mare din mălai, numită „turta arieţilor” (arieţii fiind berbecii despărţiţi de oi), ce era considerată a fi purtătoare de fecunditate. Această turtă se arunca în dimineaţa zilei de 8 noiembrie în târla oilor, odată cu slobozirea între oi a berbecilor. Dacă turta cădea cu faţa în sus era semn de bucurie în rândul ciobanilor, considerându-se că în primăvară toate oile vor avea miei, iar dacă turta cădea cu faţa în jos, era mare supărare.

În sâmbăta dinaintea sărbătoririi se fac praznice pentru sufletul morţilor. Ofrandele date la pomană pentru morţi, din Ajun sau din Ziua Arhanghelilor, se numesc „Moşii de Arhangheli”.

De Arhangheli, credincioşii aprind lumânări să le fie „lumină de veci” în lumea de dincolo. Se aprind lumânări atât pentru oamenii în viaţă, cât şi pentru cei dispăruţi fără lumânare.

Potrivit tradiţiei populare, între Arhangehli şi Crăciun trebuie să fie mai multe zile senine, numite „vara iernii”.