Biserica a pierdut procesul prin care cerea 160 de mii de hectare de pădure donate de ŞTEFAN cel MARE

După 6 ani de procese, magistraţii de la Curtea de Apel Cluj au decis ca pădurea cerută de preoţii din Suceava să rămână în continuare la stat. Decizia însă mai poate fi atacată cu recurs, potrivit România TV.

Citeşte şi IPJ Hunedoara şi-a construit biserică în curtea sediului. Nu o să-ţi vină să crezi cine este preotul

Inedit este faptul că avocatul Fondului Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei (FBORB), Daniel Ionașcu, a citit în faţa judecătorilor de la Curtea de Apel Cluj un document semnat de însuşi Ștefan cel Mare, redactat în 1503, prin care domnitorul „întărea” donațiile acordate mănăstirii Putna de el și de alţi boieri. Cu toate acestea, autorităţile nu au acceptat aceste dovezi şi le-au cerut preoţilor să vină cu acte de proprietate mai recente şi mai consistente.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Citeşte şi Biserica ar putea fi obligată din 2014 la plata taxelor şi impozitelor

Alte articole

O biserică de lemn veche, cuprinsă de flăcări. Turla de 25 de metri riscă să se prăbușească

Andreea Bostănică, declarații despre relația cu Iuliana Beregoi la sfințirea bisericii lui Gigi Becali: „Eram fana ei. Eu răutate față de ea nu am”

Avocatul a indicat și sursa acestui act semnat acum aproape 510 ani de domnitorul Ștefan cel Mare: „Cf. „Documenta Romaniae Historica”, seria A. Moldova, vol. III, volum întocmit de C. Cihodaru, I. Caproșu și N. Ciocan, Editura Academiei R.S.R., București, 1980, p. 507- 510, cu reproducerea documentului și în versiunea slavo-română originală. Documentul original se afla la data editării volumului (1980) la Biblioteca de Stat a URSS „V.I. Lenin”, Secția manuscrise, Colecția Markevici-Lukașevici, fond nr. 159, doc. nr. 15, Original pe pergament, 41 x 57 cm, pecete atârnată, pierdută.

Citeşte şi ROMÂNIA CREDINCIOASĂ: 88% dintre români cred că Biserica oferă răspunsuri pentru problemele sociale


Documentul voievodului, semnat la 2 februarie 1503, „împroprietărește mănăstirea Putna cu sate, podgorii, pământuri, ape și robi, români ori țigan”, însă acesta nu are nicio legătură directă cu terenurile împădurite din munții județului Suceava, revendicate în prezent de biserică.