PÂINEA, periculoasă pentru sănătate. Cerealele au un efect devastator asupra creierului

Potrivit neurologului David Perlmutter, alimentaţia modernă este „deviantă” şi incidenţa crescută a multor boli, precum durerile de cap cronice, boala Alzheimer şi alte forme de demenţă, depresia, epilepsia, nu sunt determinate de predispoziţiile noastre genetice, ci sunt rezultatul felului în care ne hrănim, scrie descopera.ro.

În cartea sa, Grain Brain: The Surprising Truth About Wheat, Carbs, and Sugar – Your Brain’s Silent Killers, el susţine că, în multe cazuri, bolile care afectează creierul au o origine alimentară.

Mai multe cercetări recente sugerează faptul că boala Alzheimer ar fi un al treilea tip de diabet, descoperire care evidenţiază corelaţia dintre stilul de viaţă şi demenţă, dar deschide şi calea spre o nouă abordare în ceea ce priveşte prevenirea şi chiar tratarea unor afecţiuni ale creierului prin mijlocirea regimului alimentar.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Alimentaţia oamenilor primitivi se crede că ar fi cuprins cca. 75% grăsimi şi doar 5% carbohidraţi (glucide). Prin contrast, dieta americană modernă conţine aproximativ 60% carbohidraţi şi 20% grăsime.

Alte articole

Ce boală poți dezvolta dacă urmezi o dietă săracă în carbohidrați. Cercetătorii trag un semnal de alarmă

Cele mai nocive alimente procesate. Ar trebui să le eviți când mergi în supermarket

În cartea sa, Perlmutter susţine că efectele unei diete bogate în carbohidraţi sunt devastatoare pentru creier.

„Hrana pe care o mâncăm înseamnă mai mult decât macronutrienţii din ea  – proteine, carbohidraţi şi grăsimi. Este informaţie. Şi, cu fiecare înghiţitură de mâncare, această informaţie interacţionează cu genomul nostru, modificându-i funcţionarea genetică”, a spus neurologul.

Un studiu realizat de Clinica Mayo şi publicat în Journal of Alzheimer’s Disease arată că persoanele de peste 70 de ani cu o dietă bogată în carbohidraţi au un risc de 3,6 ori mai mare de a suferi de afectarea uşoară a funcţiilor cognitive, comparativ cu cu cei care consumă puţini carbohidraţi. În schimb, subiecţii care aveau alimentaţie cea mai bogată în grăsimi erau cu 42% mai puţin predispuşi să sufere de afectarea funcţiilor cognitive, comparativ cu cei ale căror diete era cele mai sărace în grăsimi.

„Schimbările în stilul de viaţă pot avea efecte profunde mai târziu. Creierul se poate regenera, dacă îi dăm ceea ce îi trebuie”, spune Perlmutter. Iar ceea ce îi trebuie sunt grăsimile „bune”, niciun fel de grăsimi modificate sau grăsimi trans, ci o alimentaţie bogată în ulei de măsline extra-virgin, carne provenită de la vite hrănite cu iarbă, peşte sălbatic.

Cerealele, după opinia sa, chiar şi cerealele integrale, sunt nocive. Ideea de „mic dejun sănătos” compus dintr-o chiflă integrală şi un suc de portocale este greşit înţeleasă. Aceste alimente conţin, împreună, peste 70 de grame de carbohidraţi.

În schimb, la micul dejun se pot consuma legume, somon, ouă, ulei de măsline, brânză de capră.

Citeşte şi Alimente sănătoase care te omoară. Top 5 produse pe care trebuie să le eviţi