H&M ia în calcul CREŞTEREA PREŢURILOR pentru a majora salariile angajaţilor

H&M colaborează cu fabrici din 23 de ţări, printre care Bangladesh, Cambodgia, Sri Lanka sau Vietnam, unde nivelul salarial este foarte scăzut. Producătorul de îmbrăcăminte a anunţat luni, la o întâlnire cu grupuri de presiune din Stockholm, că va încerca să îmbunătăţească salariile angajaţilor din ţările foarte sărace, cel mai probabil prin creşterea preţului produselor, relatează Huffington Post, citat de Mediafax.

Helena Helmersson, director de sustenabilitatea H&M, spune totuşi că nu ar trebui să ne aşteptăm la un salt al preţurilor în viitorul apropiat.

„Este prima oară când au spus că sunt dispuşi să crească preţurile şi clienţii sunt pregătiţi pentru acest lucru”, spune Viveka Rigsberg de la Swedwatch, organizaţie care monitorizează companiile multinaţionale din Suedia. „Vor mai trece mulţi ani până când vor reuşi să asigure salarii decente în Bangladesh spre exemplu, dar sunt mai încrezătoare acum, mai ales că discuţiile ating toate părţile implicate, sindicatele, furnizorii, angajaţii şi guvernele”, a adăugat ea.

H&M a anunţat pentru prima oară politica Fair Living Wage, conform căreia toţi angajaţii din industria textilă ar trebui să poată să trăiască din salariul pe care îl câştigă, în noiembrie, dar progresul către ţinta propusă este prea lent în unele ţări în care angajaţii trăiesc sub limita sărăciei. Helmersson spune că producătorul suedez se va folosi de influenţa pe care o are asupra furnizorilor pentru a obţine salarii mai bune pentru angajaţi şi ca va face lobby pe lângă guverne în speranţa că acestea vor creşte salariul minim pe economie în ţările foarte sărace.

Salariul minim pe economie în Vietnam este de 85 de dolari, în jur de 275 de lei, în Bangladesh este de 68 de dolari lunar, aproximativ 220 de lei, în Cambodgia este de 75 $ pe lună, în jur de 242 de lei, în timp ce angajaţi din Sri Lanka sunt plătiţi cu minimum 51 de dolari, aproape 165 de lei. Un salt al preţurilor nu ar fi suficient pentru îmbunătăţirea nivelului de trai fără angajamente serioase din partea sindicatelor, a furnizorilor şi a statului, spune Helmersson. „Putem să le plătim furnizorilor mai mult şi să sperăm că ei vor plăti, la rândul lor, mai mult către angajaţi. Dar fiecare creştere salarială este urmată aproape imediat de mărirea chiriilor şi scumpirea alimentelor, ceea ce nu îmbunătăţeşte nivelul de trai”, a adăugat ea.