Corlăţean: Aştept ca ambasadele să-şi transmită preocupările direct la MAE, nu prin presă

„În mod evident, de la Ministerul Afacerilor Externe nu voi comenta votul instituţiei Parlamentului. În acelaşi timp însă, ca ministru al Afacerilor Externe eu am o aşteptare clară, firească, ca atunci când există preocupări, semne de întrebare, nelinişti din partea unor ambasadori sau ambasade (…) să ne fie transmise direct la Ministerul de Externe, responsabililor din MAE şi mie personal ca ministru, şi nu să le aflăm prin intermediul presei. Este o practică pe care nu o înţeleg şi nu o agreez”, a declarat şeful diplomaţiei, întrebat dacă a fost contactat de misiunile diplomatice acreditate la Bucureşti înainte ca acestea să se exprime critic în presă în legătură cu modificările la Codul Penal.

Titus Corlăţean a mai spus că, după ce va primi informaţii privind modificările la Codul Penal de la conducerea Parlamentului şi de la Ministerul de Justiţie, va putea discuta direct cu reprezentanţii ambasadelor.

Ambasadele Statelor Unite, Olandei, Germaniei şi ambasadorul britanic, Martin Harris, au criticat, miercuri, amendamentele aduse la Codul Penal de către deputaţi.

Astfel, Ambasada SUA la București a susținut, într-un comunicat, că amendamentele la Codul Penal adoptate marți „ar reprezenta un pas înapoi pentru România” și acțiunea Parlamentului „este un semnal descurajator pentru investitori, care va afecta negativ economia României”.

Alte articole

Andreea Bălan și Victor Cornea au dansat pentru prima dată ca soț și soție. Valsul mirilor a fost unul dintre cele mai emoționante momente ale serii

Benjamin Netanyahu amenință Iranul cu o nouă invazie. Premierul israelian amenință: „Războiul nu s-a terminat”

Şi Ambasada Olandei la Bucureşti a precizat, miercuri, că urmăreşte cu îngrijorare amendamentele la Codul Penal prin care Camera Deputaţilor a scos preşedintele şi parlamentarii din categoria funcţionarilor publici.

„Ambasada Republicii Federale Germania la Bucureşti sprijină eforturile continue de combatere a corupţiei ale Guvernului României şi ale organelor de urmărire penală. Din perspectiva noastră, este decisiv ca activitatea diferitelor instituţii care sprijină, protejează şi dezvoltă statul de drept – ca de ex. ANI, CSM, DNA, Ministerul Public sau Curtea Constituţională – să se desfăşoare fără presiune politică şi neîngrădit”, a precizat, la solicitarea MEDIAFAX, Andrea Stohr, şefa secţiei de presă a misiunii diplomatice.
Ambasadorul Marii Britanii Martin Harris a declarat că este îngrijorat privind proiectul de modificare a Codului Penal adoptat de Parlament, el considerând că ANI şi DNA sunt motorul reformei în viaţa publică în România şi că este important să fie sprijinite inclusiv de politicieni.

Întrebat de jurnalişti ce poziţie are faţă de legea de modificarea a Codului Penal, prin care parlamentarii şi preşedintele sunt scoşi din categoria funcţionarilor publici şi nu mai pot fi anchetaţi pentru o serie de infracţiuni, Martin Harris a spus că este „îngrijorat de această problemă”.

„Eu cred că ANI şi DNA au avut realizări foarte importante pentru România, de fapt aceste instituţii sunt motorul reformei în viaţa publică în România”, a spus diplomatul, adăugând că este foarte important ca şi ANI şi DNA să aibă sprijinul tuturor, inclusiv al politicienilor.

Camera Deputaţilor a adoptat, marţi, un proiect de lege prin care preşedintele şi parlamentarii sunt scoşi din categoria funcţionarilor publici prevăzută în Codul Penal.

Este vorba despre proiectul de Lege pentru abrogarea art. 74 indice 1 din Codul penal, la care au fost adoptate mai multe amendamente.

Prin această decizie, preşedintele şi parlamentarii ies şi de sub incidenţa articolului 253 indice 1 din Codul penal, privind conflictul de interese, definit drept „fapta funcţionarului public care, în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, îndeplineşte un act ori participă la luarea unei decizii prin care s-a realizat, direct sau indirect, un folos material pentru sine, soţul său, o rudă ori un afin până la gradul II inclusiv, sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de servicii sau foloase de orice natură”.

Proiectul de lege a fost introdus pe ordinea de zi suplimentară a Camerei şi a fost votat fără ca raportul comisiei să fie publicat şi fără dezbatere în plen.

VEZI SI:

Băsescu: Voiculescu este un viitor puşcăriaş. A făcut presiune pe Ponta şi Antonescu pentru Legea graţierii