Băsescu îi cere lui Ştirbu să nu comaseze Muzeul Satului cu Muzeul Ţăranului Român. Ponta: Comasaţi-le!

După ce a depus jurământul de învestitură în funcţia de ministru, Gigel Ştirbu s-a îndreptat spre preşedintele Băsescu.

Înainte de a da mâna cu noul ministru, preşedintele i-a spus acestuia să nu comaseze Muzeul Satului cu Muzeul Ţăranului Român, informează Mediafax.

„Comasaţi-le!”, a fost replica lui Victor Ponta către noul ministru al Culturii.

Muzeul Ţăranului Român din Capitală a fost înfiinţat în anul 1906, în baza unui Decret Regal semnat de Regele Carol I, sub denumirea de Muzeul de Etnografie, de Artă Naţională, Artă Decorativă şi Artă Industrială, potrivit site-ului instituţiei. Mihail Vlădescu, ministrul Cultelor din acea vreme, l-a numit pe Alexandru Tzigara-Samurcaş director al acestui muzeu, care a funcţionat pe locul fostei monetării a statului până în 1912, când se pune piatra de temelie a ceea ce avea să devină clădirea „neoromânească” a Muzeului de la Şosea – cum îl vor alinta multă vreme bucureştenii.

Alte articole

Cel mai mare muzeu arheologic din lume își deschide porțile pe 1 noiembrie. A costat un miliard de euro și găzduiește masca de aur a lui Tutankhamon și mii de alte exponate inestimabile

MAI anunță cine sunt suspecții arestați în cazul jafului de la Muzeul Drents din Olanda: „Facem precizarea că niciunul dintre cei trei nu este român”

Cel desemnat pentru întocmirea proiectului şi conducerea lucrărilor a fost arhitectul Nicolae Ghica-Budeşti, strălucit reprezentant al şcolii autohtone de arhitectură care, potrivit opţiunii muzeologice a etnografului şi directorului Alexandru Tzigara-Samurcaş, trebuia să înalţe „un palat al artei pământene”, dispus sub forma incintelor de tip monastic.

După 29 de ani, la capătul unor nesfârşite întreruperi, va fi finalizat, în 1941, luând înfăţişarea actualului monument de arhitectură, sediul Muzeului Ţăranului Român.

Pe 15 februarie 1990, ministrul Culturii de atunci, Andrei Pleşu, face un nou act întemeietor, numindu-l pe pictorul Horia Bernea director al nou (re)înfiinţatului Muzeu al Ţăranului Român.

În anul 1996, muzeul a primit trofeul EMYA – European Museum of the Year Award.

Din mai 2010, Muzeul Ţăranului Român este condus de Virgil Niţulescu, preşedintele Comitetului Naţional Român al Consiliului Internaţional al Muzeelor (ICOM).

Pe de altă parte, în primăvara anului 1936, a luat fiinţă Muzeul Satului Românesc, creaţie a Şcolii Sociologice Române, înfiinţată şi condusă de profesorul Dimitrie Gusti. Acesta a fost al doilea muzeu în aer liber din ţară, după secţia în aer liber din Parcul Hoia a Muzeului Etnografic al Transilvaniei, din Cluj-Napoca, înfiinţată în 1929 de către Romulus Vuia. În anii ’30, în Europa existau doar două muzee în aer liber – Muzeul Skansen, din Stockholm (Suedia, 1891), şi Muzeul Bigdo, din Lillehamer (Norvegia).

La deschiderea sa, Muzeul Satului din Bucureşti avea o suprafaţă de 5 hectare şi cuprindea 30 de case ţărăneşti, caracteristice diferitelor zone din ţară. În anul 1977, el a primit denumirea de Muzeul Satului şi de Artă Populară, prin contopirea cu Muzeul de Artă Populară, iar în luna martie a anului 1990, a fost divizat în Muzeul Satului şi Muzeul Ţăranului Român.

În prezent, Muzeul Satului cuprinde peste 80 de gospodării, monumente sau instalaţii, precum şi colecţii de: costume populare (13.258 de obiecte), obiecte textile de ordin practic, utilitar (7.576), scoarţe (2.019 de obiecte), obiecte religioase (în număr de 1.530), ceramică (8.565 de obiecte), obiecte din lemn (5.817), precum şi 93.000 de fotografii documentare alb-negru şi color.

Directorul Muzeului Satului „Dimitrie Gusti” este Paulina Popoiu.

VEZI SI:

Ştirbu a depus jurământul de învestitură în funcţia de ministru al Culturii. Băsescu: Mult succes!