ISMB face verificări în cazul unei învăţătoare care ar fi cerut părinţilor bani de cadouri

Ancheta a început după ce în presă a fost prezentată o înregistrare video preluată de pe Youtube, în care este surprinsă o discuţie între părinţi şi o învăţătoare de la Şcoala nr. 10 din centrul Capitalei, care cere bani pentru cadourile de sărbători, spunând: „Este în politica balcanică, românească, de sărbători să se ofere”.

Părinţii îi reproşează învăţătoarei că le cere prea mulţi bani pentru cadourile de sărbători, aceasta spunând că trebuie să fie oferite cadouri atât secretarei şcolii şi bibliotecarei, cât şi paznicilor şi femeilor de serviciu. Întrebată de un părinte de ce trebuie să primească toţi cadouri, învăţătoarea le răspunde: „Pentru că sunt în comunitate, doamnă!”.

Inspectorul general şcolar al municipiului Bucureşti, Constantin Trăistaru, împreună cu comisia care cercetează cazul de la Şoala 10 „Maria Rosetti”, vor analiza luni, 30 decembrie, situaţia relatată în presă, a declarat purtătorul de cuvânt al ISMB, Marian Banu.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti s-a autosesizat în acest caz, dar întrucât doamna învăţătoare care apare în filmul prezentat de televiziuni nu este în Bucureşti, luni vor avea loc discuţii cu ceilalţi reprezentanţi ai şcolii şi cu părinţii”, a precizat Marian Banu.

Alte articole

Clasa pregătitoare 2026-2027: când se poate amâna înscrierea. Anunțul făcut de ISMB

Comisa de cercetare constituită în regim de urgenţă la ISMB va analiza datele pe care le are până în 30 decembrie, după care, din 6 ianuarie când învăţătoarea va reveni în Capitală, va fi continuată investigaţia, a mai spus Banu.

Inspectoratul Şcolar al Capitalei solicită părinţilor să semnaleze orice situaţie în care le sunt ceruţi bani pentru cadouri sau protocol.

Potrivit discuţiei surprinse în înregistrarea video, învăţătoarea le reproşează părinţilor că nu au strâns suficienţi bani de cadouri: „Astea-s cadourile voastre? Am sunat. Mai vine ceva, nu mai vine. Atât vă reprezintă? Nu sunteţi cartofi, nu sunteţi oi să vă învăţ!”.

„Eu v-am întrebat: v-aţi organizat? Este în politica românească, balcanică, de sărbători să se ofere. Mi s-a spus că aveţi un buget de 50 de lei la patru oameni. Şi am întrebat cui daţi aceste cadouri? Mi s-a spus: trei profesori şi un director. Şi cealaltă directoare are bube? Şi copiii nu salută doctorul, femeile de serviciu?”, le reproşează învăţătoarea părinţilor.

Când un părinte spune că deja au dat 200 de lei în 26 noiembrie şi susţine că nu este normal să dea 1.000 de lei că vine Moşul, învăţătoarea îi răspunde: Bun, foarte bine, asta vă reprezintă!”.

Învăţătoarea spune apoi că de 50 de lei pot fi cumpărate sticle cu băutură pentru paznici: „Cincizeci de lei de la Moş duceţi spre cele şapte sticle de băutură pentru bodyguarzi. Şapte ori şapte sunt 49. Ce am cerut, fratele meu, ce am cerut?. Foarte bine, şapte lei pentru bodyguard nu e nicio problemă. Un cadou pentru bodyguard este perfect la 10 lei. Dar ca să îi dai secretarei şcolii, bibliotecarei şi informaticii …”.

Înrebată de un părinte de ce trebuie să dea bani pentru bibliotecară şi pentru informatică, învăţătoarea îi răspunde: „Pentru că este în comunitate, doamnă”.

Atunci când părinţii îi spun că nu pot da 500 de lei pentru cadouri, profesoara le răspunde: „Nu este problema mea! Pe mine nu mă încălzeşte, nu primesc onoruri, nu mă mută de la ţară, nu mi se întâmplă nimic. Copiii voştri însă o să fie, în schimb, nişte săraci în suflet! Pentru că i-am văzut cum doreau să se ducă să ofere”.

Învăţătoarea le spune apoi că „următoarea mişcare este de Paşte” şi le recomandă să se gândească până atunci dacă doresc să se alinieze „unui sistem românesc, balcanic, de stat”.

Aceasta mai spus că „nici când avea clasă de ţigani nu avea aşa cadouri”.

Potrivit unui studiu realizat de Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, prezentat în 21 mai, suma totală pe care o cheltuie familiile cu şcoala este de 419,37 euro pe an, mai mult decât îşi pot permite familiile cele mai sărace din România. În aceste condiţii, majoritatea lucrurilor necesare elevilor ar fi imposibil de cumpărat dacă nu ar fi gratuite manuale, anumite rechizite şi transportortul.

Acestor costuri li se adaugă aşa-numitele „plăţi ascunse” ale sistemului de învăţământ preuniversitar, printre care banii daţi pe culegeri şi caiete speciale, software educaţional, uniformă şi echipamentul pentru sport, fondul şcolii, fondul clasei, contribuţia la paza unităţii de învăţământ, meditaţii, alimentele consumate pe durata programului de şcoală, diverse evenimente şcolare şi alte categorii, costul total mediu anual pe copil fiind estimat la 1.490 lei, adică în jur de 370 de euro.

În aceste condiţii, multe familii sărace preferă să-şi ţină copiii acasă sau să-i retragă de la cursuri când nu mai pot suporta costurile, relevă aceeaşi cercetare.