Obiceiuri din Timiş pentru întâmpinarea Noului An cu belşug

Colindul adevărat se perpetuează în satele bănăţenilor, unde trecerea dintre ani este pregătită de urători încă de la sărbătoarea Intrării în Biserică a Maicii Domnului, când aduc în case crenguţe de pomi fructiferi şi care vor înflori exact în ajunul Anului Nou, la timp pentru împodobirea sorcovei, scrie Agerpres.

Înainte de lăsarea serii, ţâncii se adună în cete şi, înarmaţi cu bice, clopoţei şi buhaiuri, colindă cu Pluguşorul pe la casele oamenilor. Truda le este răsplătită de gazde cu nuci, mere şi bani. Când noaptea începe să pună stăpânire peste sat, iar câinii se înrăiesc de ger şi foame, prichindeii dau năvală în casele părinteşti, adormind cu nasul lipit de sobele încinse.

Tot în ajunul Anului Nou, bărbaţii satelor bănăţene pornesc cu Capra pe uliţe, mimând că îl bat zdravăn pe cel care întruchipează răul de peste an, astfel încât cei care ar îndrăzni să-i urmeze exemplul să ştie ce ruşine îi aşteaptă. În credinţa populară, omul îmbrăcat în capră de Anul Nou ori de Crăciun este simbolul diavolului care face lucruri neplăcute.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Citeşte şi Cele mai frumoase tradiţii şi obiceiuri ale românilor de Anul Nou

Alte articole

70 de angajați ai unei companii au fost concediați chiar de Revelion, prin apel video: „Un act de aroganță inacceptabil și o încălcare gravă a demintății muncii”

Previziuni Baba Vanga 2026. Semne tulburătoare pe cer, roboţi inteligenţi în computere, crize apocaliptice şi posibile vizite extraterestre

În seara de ajun de Sân’ Vasile, flăcăii şi bărbaţii satului se întâlnesc în faţa bisericii, de unde se desprind în două cete şi pornesc cu uratul Plugului, nescăpând de colindat niciuna dintre casele unde se află fete de măritat. Ei sunt poftiţi în casele gazdelor şi primesc plăcinte, gogoşi şi vin. După ce tot satul este străbătut, tinerii se aciuiază în câte-o casă, unde babele găzdoaie le pecetluiesc viitorul prin descoperirea ursitei de sub farfuria întoarsă.

În ziua de Anul Nou, primii care deschid zorile Anului Nou sunt copiii care vin cu sorcova şi le fac gazdelor urări de sănătate şi belşug, iar tinerii, îmbrăcaţi în port popular, străbat uliţele cu boii cei mai frumoşi din sat, sorcovind gospodarii de noroc, belşug şi sănătate.

În toate aceste zile, femeile păzesc cu străşnicie unele obiceiuri, pentru norocul casei. În seara de ajun se pune sare, colac, vin roşu şi bani în fiecare odaie, pentru belşug şi pentru a îmbuna Noul An să vină cu dărnicie, de Sfântul Vasile nu se primesc femei în casă pentru că „nu sunt curate” şi sunt aducătoare de nenorociri şi boli.

Atât românii, cât şi minorităţile din Banat se pregătesc să întâmpine Noul An aşa cum se cuvine, pentru a le aduce belşug şi sănătate. De pe mesele lor vor lipsi cu desăvârşire preparate din carne de găină sau cocoş, pentru a nu li se risipi norocul şi agoniseala în noul an.

În ajunul Anului Nou, gospodinele pun purcelul la tavă, sarmalele la cuptor şi ciorba de potroace. Mesele le vor fi îmbelşugate în mâncăruri din carne de porc, cârnaţi, caltaboşi, sângerete, tobă, jumări şi piftii pentru a avea un an bogat, peşte pentru a înainta în afaceri, iepure pentru a fi sprinteni, soteuri din care nu lipseşte bobul de mazăre sau orezul pentru a avea mulţi bani, plăcinta cu dovleac pentru a se întinde norocul precum respectiva plantă, prăjituri mărunte şi torturi de nucă cu cremă de lămâie ori ciocolată pentru a avea o viaţă dulce, vin roşu de sănătate, iar fructele, mai mult pentru decor, deoarece pentru bănăţeni cea mai gustoasă legumă rămâne porcul.

Maghiarii şi saşii se feresc şi ei de carnea de pui la Revelion din aceleaşi motive. În schimb, ei nu ocolesc curcanul umplut cu orez, prune, gutui şi mere, peştele şi purcelul bine rumenit, piftiile şi alte specialităţi preparate la Ignat, baigli cu mac sau nucă şi torturi cu fructe.

Romii au de Revelion un meniu din care nu lipsesc fasolea şi mazărea, pentru a avea noroc la bani. De asemenea, ei obişnuiesc să-şi mânjească obrajii cu sânge păstrat de la tăierea porcului pentru a fi feriţi de boli în noul an. În timp ce ţigăncile se împodobesc cu mult aur, bărbaţii umplu vase cu apă neîncepută, imediat după miezul nopţii, pe care o vor bea la zile de sărbătoare în anul ce vine. Femeile păstrează grăsimea de la porcii negri tăiaţi pentru ungerea morţilor care sunt bănuiţi că s-ar putea transforma în strigoi.