Bulevardul Uranus, motiv de dispută între ONG-uri şi Primăria Capitalei. Vezi ce acuzaţii grave se fac

Discuţiile privind proiectul pentru aprobarea Planului Urbanistic Zonal (PUZ) „Dublare diametrală Nord-Sud Bucureşti tronson 2 – strada B. P. Haşdeu – strada Uranus – Calea Rahovei” au fost purtate luni, la sediul municipalităţii, în sala de şedinţe fiind prezenţi reprezentanţi ai Primăriei Municipiului Bucureşti (PMB) şi ai unor ONG-uri, dar şi simpli cetăţeni.

Proiectul în dezbatere vizează continuarea bulevardului de la strada Ştirbei Vodă până la Piaţa de Flori din sectorul 5, după ce primul tronson, Buzeşti-Berzei, a fost finalizat, circulaţia fiind deschisă duminică.

Şeful Direcţiei de Infrastructură a municipalităţii, Ion Dedu, a arătat cu acest prilej că lucrările la al doilea tronson presupun, între altele, construirea unui tunel cu lungimea de circa 800 de metri pe sub dealul Palatului Parlamentului.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Tunelul va fi construit la o adâncime de 10-15 metri şi va fi început dinaintea intersecţiei străzilor Izvor şi B. P. Haşdeu.

Alte articole

Nicușor Dan cere transparentizarea donațiilor către ONG-uri în fața statului: „Adăugarea la rapoartele anuale a unei sinteze a donațiilor importante reprezintă un plus de transparență”

Victor Ponta: „România e condusă de niște turbați de ONG-uri”

ATENŢIE, şoferi! MODIFICĂRI IMPORTANTE în trafic: Noi SENSURI UNICE în Capitală

Dedu a precizat că, pentru construirea tunelului, urmează să fie afectată o porţiune de aproximativ două procente din suprafaţa totală a parcului Izvor.

„Circa 2% din parcul Izvor va fi afectat, suprafaţa fiind foarte mică şi regăsindu-se în zonele verzi care vor fi create”, a spus, la dezbaterea publică, şeful Direcţiei de Infrastructură.

De cealaltă parte, reprezentantul organizaţiei Eco-Civica, Dan Trifu, a arătat că suprafaţa care va fi afectată ar fi de un hectar din totalul celor 17 ale parcului Izvor, adică aproape şase procente din acesta, lucru care nemulţumeşte societatea civilă.

Reprezentantul Eco-Civica a mai spus că, având în vedere că al doilea tronson va aduce un trafic foarte mare într-o zonă centrală a Capitalei, ar fi fost de preferat să fie realizat în subteran, în coordonare cu magistrala de metrou.

„Am insistat ca proiectul să fie regândit, măcar să trecem cu el pe subteran, aşa cum fac toate oraşele civilizate, şi să ţină cont de lucrările de la Magistrala 4 de metrou”, a declarat Dan Trifu.

În acest context, directorul Ion Dedu a explicat că subtraversarea parcului Izvor şi a râului Dâmboviţa, precum şi realizarea unei infrastructuri stradale subterane, sunt „practic imposibile” la acest moment, deoarece ar fi nevoie de o rampă de intrare în acest pasaj, foarte lungă, amplasată înainte de intersecţia Ştirbei Vodă-Berzei şi care va afecta mai multe imobile din acea zonă, monumente istorice.

„Vorbim, totuşi, de un bulevard unde traficul este mai mult la suprafaţă, şi nu în subteran. Tunelul de sub Palatul Parlamentului e cauzat de faptul că este vorba de o zonă care nu poate fi abordată altfel. Este imposibil să subtraversăm Dâmboviţa, cu tot cu caseta edilitară, şi metroul, care este deja în paralel cu Dâmboviţa, numai ca să evităm un colţişor din Paracul Izvor”, a explicat Dedu, potrivit Mediafax.

Tronsonul doi al viitorului bulevard Buzeşti-Berzei-Uranus va avea aproximativ trei kilometri, câte două benzi pe fiecare sens şi spaţiu inclus pentru linia de tramvai care, iniţial, nu va fi realizată.

Tunelul va trece pe sub dealul Parlamentului, va subtraversa Calea 13 Septembrie şi va ieşi pe strada Uranus, imediat după Calea 13 Septembrie, fiind continuat de infrastructură rutieră, imediat după Piaţa de Flori, respectiv la intersecţia arterelor Tudor Vladimirescu şi Calea Rahovei.

Potrivit lui Ion Dedu, tunelul este coordonat cu construcţiile existente în zonă, dar şi cu cele viitoare, respectiv Catedrala Mântuirii Neamului şi o propunere de amenajare a unui hotel pentru Palatul Parlamentului.

În ceea ce priveşte costurile celui de-al doilea tronson, şeful Direcţiei de Infrastructură a arătat că, imediat după aprobarea PUZ, va fi definitivat studiul de fezabilitate, care va indica o valoare estimativă a proiectului.

„Au fost foarte multe variante ale acestui proiect, plecând de la realizarea acestei infrastructuri la nivelul solului, pe dealul Palatului Parlamentului, prin realizarea unei pasarele şi până la un tunel de mai mare amploare. Urmează ca, după aprobarea studiului de fezabilitate, să reavizăm indicatorii tehnico-economici şi atunci vom avea valoarea estimată”, a mai spus Dedu, care a arătat că lucrările ar putea fi demarate la începutul anului 2015.

După dezbaterea publică, proiectul ar urma să fie supus aprobării consilierilor generali ai Capitalei.

Circulaţia pe tronsonul Buzeşti-Berzei – primul al bulevardului Buzeşti-Berzei-Uranus, a fost deschisă duminică.

Viitoarea arteră, gândită ca alternativă pentru Calea Victoriei şi bulevardele Lascăr Catargiu, Magheru şi Dimitrie Cantemir, va face legătura între nordul şi sudul Capitalei.