Zegrean: Sesizarea pe Codul Penal e făcută de 96 de judecători ÎCCJ, trebuie să fim pe măsura aşteptărilor

„Este o temă grea, pentru că de data asta sesizarea este făcută de 96 de judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie și sigur că trebuie să fim cel puțin pe măsura așteptărilor lor și sigur că este o temă care a fost mult discutată. Lumea așteaptă, va trebui să fim deștepți”, a afirmat Zegrean.

Referitor la faptul că parlamentarii ar fi o categorie specială, deosebiți de alți funcționari, șeful CCR a susținut că este vorba de un „joc de cuvinte”.

„Aici este, până la urmă, un joc de cuvinte, ei spun că nu sunt funcționari publici. Nu asta este tema aici în discuție, problema este că situația funcționarilor publici este reglementată într-o lege a funcționarilor publici (…), dar aici este vorba despre funcționarii publici în general. Codul Penal are o altă viziune asupra funcționarilor publici. O s-o deslușim”, a spus președintele Curții.

Întrebat dacă aceia care dau banii înapoi după ce i-au furat prin abuz în serviciu ar trebui scutiți parțial de pedeapsă, Zegrean a răspuns: „După ei, da”.

Alte articole

Bonnie Tyler, în „comă indusă” după o intervenție chirurgicală. Artista, internată la un spital din Portugalia

Emiratele Arabe Unite anunţă atacuri cu rachete şi drone din partea Iranului VIDEO

Curtea Constituțională a României (CCR) dezbate miercuri cele trei sesizări formulate de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) și de Partidul Democrat Liberal (PDL) privind modificările aduse Codului Penal.

Camera Deputaților a aprobat pe 10 decembrie anul trecut un proiect de modificare a Codului Penal, respins de Senat în octombrie 2012.

PDL a formulat două sesizări la CCR privind articolele din Codul Penal referitoare la conflictul de interese, definiția funcționarului public și prejudiciul cauzat prin comiterea de infracțiuni.

Și ÎCCJ a decis să sesizeze Curtea Constituțională cu privire la modificările aduse Codului Penal, apreciind că se încalcă mai multe dispoziții ale Legii fundamentale: „egalitatea în drepturi”, „cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări”.

Dispozițiile criticate exceptează de la dispozițiile art. 147 din Codul Penal, care definesc noțiunile de „funcționar public” și „funcționar”, precum și de la dispozițiile art. 175, care definesc noțiunea de „funcționar public”, o serie de categorii de persoane — „Președintele României, deputații și senatorii, precum și persoanele care își desfășoară activitatea în cadrul unei profesii liberale, în baza unei legi speciale și care nu sunt finanțați de la bugetul de stat”.