Descoperire sinistră în Turcia: Temniţa de 2.300 de ani. Povestea execuţiilor şi a torturii

În timpul excavărilor arheologice din provincia Bursa, în nord-vestul Anatoliei, turcii au descoperit o temniţă veche de mai mult de două milenii, folosită pentru torturi şi pentru execuţii, relatează Hürriyet. Arheologii spun că temniţa, care include un puţ pătat de sânge, o cameră de tortură şi coridoare care fac legatura cu ruinele unui turn, datează din timpul Regatului Bitiniei, de acum 2.300 de ani.

Ibrahim Yilmaz de la Universitatea Uludag, membru al echipei de arheologi, spune că scopul săpăturilor, parte a unui proiect iniţiat de municipalitatea Bursa, este de a dezgropa zidurile fostului oraş şi că restaurarea acestora va continua. Yilmaz spune că o mare parte din zidul de 3,4 kilometri a fost deja scoasă la suprafaţă au determinat locul în care se află porţile Taht-ı Kale, Yer Kapı, Saltanat Kapısı, Kaplıca Kapı şi Zindan Kapı, prin care se făcea accesul în oraş.

Citeşte şi DESCOPERIRE ŞOCANTĂ în Capitală

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Temniţa a fost descoperită în timpul lucrărilor de restaurare la poarta Zindan Kapı din cartierul Alacahırka. „Erau case aici, deasupra locului în care am săpat. Pentru că bănuiam că sunt temniţe, sau ruine ale temniţelor, dedesubt, am expropiat localnicii şi am început excavarea. Am avut dreptate, în urma săpăturilor am descoperit ruinele temniţei Bursa”, adaugă Yilmaz. „Construcţia include camere de tortură, coridoare care fac legătura cu turnul şi un puţ care pare pătat de sânge. Călăii surdo-muţi decapitau aici prizonierii şi le aruncau capetele în puţ. Trupurile erau apoi înapoiate familiilor. Conform unor zvonuri însă, călăii vindeau rămăşiţele victimelor către familiile disperate”, spune Ibrahim Yilmaz.

Alte articole

O pisică a urcat pe scenă în timpul spectacolului „Romeo și Julieta”. Momentul a devenit viral: „A furat spectacolul”

CFR Călători reia, din iune, călătoriile directe către Varna, Sofia și Istanbul. Cât vor costa biletele

Turcii vor să profite de această descoperire şi să amenajeze un muzeu în aer liber pe locul ruinelor temniţelor. „Vom expune instrumente vechi de tortură şi vom explica felul în care erau ucise victimele. Credem că va fi gata în doi ani”, spune Yilmaz.

Citeşte şi Scheletul unui animal bizar, cunoscut în mitologia asiatică, descoperit în Coreea de Nord

Bitinia este o regiune istorică din nord-vestul Anatoliei, la un moment dat regat elenistic, sub conducerea lui Zipoites, primul rege, care a pus bazele unui stat independent. Generalul Hannibal, unul dintre cei mai cunoscuţi comandanţi militari din istorie, s-a sinucis la Lybissia, în Bitinia, pentru a nu fi predat armatei romane şi, în aceeaşi regiune, a avut loc primul conciliu ecumenic, la Niceea, în anul 325.

Surdo-muţii erau destul de întâlniţi la curţile otomane. Pajii, uşierii şi călăii care nu puteau să audă şi să vorbească erau apreciaţi de sultani pentru că nu puteau să audă conversaţii sau negocieri secrete şi pentru că erau foarte greu de mituit. Aceştia erau utilizaţi şi în transmiterea discretă a mesajelor, pentru că foloseau un limbaj al semnelor, pierdut definitiv, în prezent. În timpul lui Osman al II-lea, în secolul al XVII-lea, erau peste o sută de surzi şi surdo-muţi la curte.