Preşedintele ICCJ: Raportul MCV arată eforturile făcute de instanţa supremă

Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), judecătorul Livia Doina Stanciu, a arătat, într-o declaraţie de presă de joi, că instituţia a luat act de Raportul Comisiei Europene către Parlamentul European şi Consiliu privind progresele înregistrate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV), dat publicităţii miercuri.

În raport, arată magistratul, „au fost evidenţiaţi paşii făcuţi de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru îndeplinirea obiectivelor Mecanismului de Cooperare şi Verificare, faţă de recomandările formulate în ultimele rapoarte publicate de Comisie”.

„Au fost remarcate eforturile făcute de instanţa supremă în direcţia unificării şi armonizării practicii judiciare la nivel naţional, în contextul intrării în vigoare a noilor Coduri, inclusiv prin accelerarea ritmului de publicare a jurisprudenţei, punându-se accentul pe consolidarea, în viitor, a rolului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie”, mai spune preşedintele ICCJ.

Raportul reţine şi importanţa noului instrument juridic al sesizării instanţei supreme în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, care va contribui substanţial la uniformizarea jurisprudenţei.

Alte articole

Gigi Becali, faţă în faţă cu judecătoarea care l-a condamnat la puşcărie. „Ce o fi zis, când a văzut că vine nebunul ăsta… Femeia a înmărmurit!”

„Comisia a evidenţiat, în această direcţie, preocuparea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru a asigura suportul tehnic necesar formulării încheierilor de sesizare, punând la dispoziţia instanţelor un Ghid de îndrumare”, se mai arată în declaraţia de presă a Liviei Stanciu.

De asemenea, arată preşedintele ICCJ, Comisia a reţinut o evoluţie reală în sensul accelerării soluţionării cauzelor de corupţie la nivel înalt astfel că, în considerarea recomandărilor Comisiei Europene, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va continua eforturile pentru asigurarea uniformităţii jurisprudenţei la nivel naţional, inclusiv prin noile instrumente procedurale, pentru întărirea rolului de instanţă de casaţie şi îndeplinirea obiectivelor ce îi revin în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare.

Livia Stanciu a declarat, la Consiliul Superior al Magistraturii, că accelerarea soluţionării dosarelor de mare corupţie este efectul mai multor măsuri organizatorice.

„În afară de accelerarea soluţionării acestor cauze, putem vorbi despre o foarte bună gestionare a acestor cauze de către completele de judecată care au judecat pe parcursul anului 2013, cu respectarea, sigur, a tuturor drepturilor procesuale ale părţilor. Au fost o serie de măsuri concrete, care au fost adoptate din punct de vedere organizatoric la nivelul instanţei supreme. Ne-am bucurat că au fost îmbrăţişate de către toţi colegii noştri judecători şi de aceea au şi fost aceste rezultate”, a spus preşedintele ICCJ.

Livia Stanciu a adăugat faptul că, nici în cazul Secţiei penale, nici la Completului de cinci judecători al ICCJ, nu există dosare înregistrate anterior anului 2012.

„Datele statistice au evidenţiat, cel puţin pentru anul 2013, că centrul de greutate în ceea ce priveşte soluţionarea dosarelor de mare corupţie s-a mutat pe Completul de cinci judecători. În anul anterior, la Secţia penală, fuseseră soluţionate 20 de cauze de corupţie la nivel înalt. Ulterior, toate aceste cauze au ajuns pe rolul Completului de cinci judecători. Putem spune că toate au fost soluţionate la nivelul anului 2013, de către Completul de cinci judecători. Noi acum am trecut doar cu două dosare”, a precizat preşedintele ICCJ.

Livia Stanciu a mai spus că în raport se menţionează faptul că ICCJ a accelerat publicarea hotărârilor judecătoreşti.

„Se poate vedea inclusiv pe site-ul instanţei supreme că sunt publicate hotărâri judecătoreşti cu textul integral, pe de o parte, iar pe de altă parte, avem hotărâri judecătoreşti rezumate. Acelea vizează hotărârile judecătoreşti prin care sunt rezolvate probleme de drept extrem de importante, pe fiecare materie”, a adăugat Stanciu.

Potrivit Liviei Stanciu, la sfârşitul anului 2013 erau publicate, integral, pe site-ul instanţei supreme peste 21.000 de hotărâri judecătoreşti.

„Cel puţin la începutul mandatului echipei de conducere, la începutul mandatului din 2010, erau atunci 42 de cauze de corupţie la nivel înalt, multe dintre ele înregistrate 2005 şi 2006”, a completat Stanciu.

Purtătorul de cuvânt al CE, Mark Gray, a declarat, miercuri, în prezentarea raportului MCV, că există încă îngrijorări legate de independenţa justiţiei în România, el subliniind că modificările la Codul penal au generat „îngrijorări majore” în legătură cu capacitatea de combatere a corupţiei.

Raportul MCV privind România publicat de CE arată că în domeniul combaterii corupţiei la nivel înalt există încă obstacole semnificative, menţionează că sunt declaraţii ale unor politicieni care îşi exprimă simpatia faţă de persoane condamnate şi aplicarea neuniformă a normelor privind miniştrii.

Raportul arată că, în ceea ce priveşte confiscarea activelor şi recuperarea activelor, confiscarea extinsă, care cuprinde şi activele rudelor, rămâne o procedură recentă la care se recurge relativ rar.

„Această reticenţă este subliniată de declaraţiile unor politicieni români care îşi exprimă simpatia faţă de persoanele condamnate pentru acte de corupţie. Aplicarea neuniformă a normelor privind miniştrii care demisionează din posturi creează o impresie de subiectivitate. Acest lucru ar putea avea legătură şi cu modificările aduse Codului penal şi adoptate de Parlament în decembrie 2013 fără organizarea unei dezbateri sau a unei consultări publice prealabile. Organismele judiciare din România, inclusiv Înalta Curte şi Consiliul Superior al Magistraturii, şi-au exprimat îngrijorări grave cu privire la modificări, întrucât acestea ar avea ca efect scoaterea parlamentarilor din sfera de aplicare a legislaţiei aplicabile infracţiunilor de corupţie, precum luarea de mită, traficul de influenţă şi abuzul în serviciu”, se adaugă în raport, menţionându-se că din datele DNA reiese că un număr de 28 de parlamentari au fost condamnaţi sau sunt judecaţi pentru fapte de corupţie.