Delegaţia Permanentă a PNL va discuta condamnarea senatorului Tudor Chiuariu

„Eu nu comentez sentinţe judecătoreşti. Am observat că există confuzii la unii comentatori şi politicieni. Am făcut comentarii şi poate o să fac comentarii despre tot felul de cauze, dar nu am comentat niciodată o sentinţă judecătorească, indiferent de ceea ce cred despre ea”, a declarat, vineri seară, la Iaşi, liderul PNL Crin Antonescu, la finalul galei «România pentru toţi românii», organizată de TNL la Teatrul Naţional din municipiu.

Întrebat dacă PNL va lua în discuţie situaţia lui Chiuariu la Delegaţia Permanentă a partidului din 1-2 februarie, Antonescu a răspuns: „Da, sigur că vom discuta”.

Tot vineri seară, purtătorul de cuvânt al PNL, Cristina Pocora, declara pentru Mediafax că liberalii nu comentează decizia instanţei în cazul senatorului Tudor Chiuariu, dar speră ca acesta „să depăşească momentul personal greu şi să rămână alături de PNL”.

Fostul ministru al Comunicaţiilor Zsolt Nagy a fost condamnat definitiv la patru ani de închisoare cu suspendare, iar fostul ministru al Justiţiei Tudor Chiuariu a primit trei ani şi şase luni, tot cu suspendare, potrivit deciziei definitive luate vineri de ICCJ în dosarul „Poşta Română”.

În cazul lui Chiuariu, ICCJ a stabilit, ca pedeapsă complementară, interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64, alineatul 1, teza a doua, precum şi literele b şi c din Codul penal. Pe durata termenului de încercare, s-a dispus suspendarea executării pedepsei complementare.

În 27 noiembrie 2012, la fondul dosarului, fostul ministrul al Justiţiei Tudor Chiuariu a fost achitat pentru abuz în serviciu, de un complet de trei judecători ai ICCJ. Instanţa supremă a reţinut atunci, în cazul lui Chiuariu, că lipseşte unul dintre elementele constitutive ale infracţiunii.

Potrivit anchetatorilor, în perioada anilor 2005 – 2007, printr-un şir de acte nelegale, reprezentanţii Poştei au contribuit la trecerea unui imobil din proprietatea publică a statului în proprietatea privată a SC Imopost Developements SA, demers în care au fost implicaţi şi doi membri ai Guvernului, prin emiterea unui act normativ cu scopul de a „clarifica” situaţia juridică a terenului şi a favoriza astfel firma menţionată.

Prejudiciul în acest caz a fost estimat de DNA la 8.619.787 de euro.