Una dintre cele mai sângeroase zile din ultimele şapte luni în Egipt

De asemenea, cel puţin 168 de persoane au fost rănite, iar peste 700 de manifestanţi au fost arestaţi.

Este vorba de una dintre cele mai sângeroase zile din ultimele şapte luni în Egipt, ţara fiind profund divizată şi afectată de proteste violente după destituirea de către armată, la 3 iulie, a preşedintelui islamist Mohamed Morsi.

Mai mulţi militari şi poliţişti au fost mobilizaţi, în special, în Piaţa Tahrir din Cairo, epicentrul revoltei din 2011, notează Mediafax.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

În capitală, sute de manifestanţi au fost dispersaţi de poliţie cu ajutorul gazelor lacrimogene.

Alte articole

Marea resetare din 31 mai 2026 pentru zodii. Luna Plină Albastră produce rupturi, revelații și schimbări majore

Ramona Olaru este istorie. Grecul Steve Ant se iubește cu Alina Oprea, concurenta de la Desafio: „Încearcă în permanență să mă cucerească”

„Jos armata!”, „Poporul vrea căderea regimului”, au scandat sâmbătă sute de susţinători ai lui Morsi.

„Sunt aici pentru a susţine armata şi poliţia”, a afirmat din partea sa un opozant al lui Morsi, Sayyed Abdallah.

Noi atentate împotriva poliţiei

„Poporul cere ca Fraţii Musulmani să fie executaţi”, au scandat manifestanţi care fluturau portete ale generalului Abdel Fattah al-Sissi, care şi-a anunţat intenţia de a candida la alegerile prezidenţiale din 2014.

Potrivit autorităţilor, 12 persoane au fost rănite sâmbătă, în urma a două atentate atentate care au vizat poliţia.

Un atentat cu maşină-capcană vizând o bază a poliţiei s-a soldat cu cel puţin nouă răniţi, la Suez, în nord-estul Egiptului, potrivit Ministerului egiptean de Interne, care a dezminţit o informaţie anterioară potrivit căreia atacul a fost comis cu rachetă.

„Regimul (de la Cairo) dispune de o susţinere considerabilă. Majoritatea cetăţenilor se implică activ în viaţa politică”, a apreciat Michael Hanna, expert al grupului de reflecţie The Century Foundation, care are sediul în Statele Unite.

„Totuşi, încă există focare de rezistenţă şi el (regimul) a ales o reprimare violentă” a acestora, a adăugat expertul.