DNA, despre noile coduri penale: Risc major ca eficienţa investigaţiilor să fie semnificativ diminuată

Astfel, potrivit DNA, intrarea în vigoare a noului Cod penal în forma actuală ar înlătura răspunderea penală a unor persoane acuzate de săvârşirea infracţiunii de înşelăciune care a produs consecinţe deosebit de grave.

„Faptele menţionate sunt sancţionate în prezent cu închisoare de la 10 la 20 de ani, iar în noua reglementare vor fi pedepsite cu închisoare de la unu la 5 ani, astfel încât termenul de prescripţie a răspunderii penale se va reduce de la 15 la 5 ani. Având în vedere că multe înşelăciuni comise în dauna statului, precum cele săvârşite cu ocazia reconstituirii dreptului de proprietate, sunt identificate după mulţi ani de la săvârşire, prevederea din Noul Cod penal va împiedica tragerea la răspundere a autorilor unor asemenea fapte”, arată DNA.

Procurorii anticorupţie explică, în acest context, că aplicarea normelor de drept penal se face în considerarea principiului legii mai favorabile, astfel încât intrarea în vigoare a textului în această formă chiar pentru o singură zi va determina încetarea procesului penal în cauze având acest obiect.
Din estimările DNA, 12 cauze aflate pe rolul instanţelor sunt în situaţia de a fi închise în cursul anului 2014, iar 23 în cursul anului 2015, ca urmare a micşorării limitelor de pedeapsă reglementate de noul cod. Totodată, în 64 de cauze aflate în curs de urmărire penală la Direcţia Naţională Anticorupţie urmează să se împlinească termenul de prescripţie a răspunderii penale din acelaşi motiv.

În plus, precizează DNA, persoanele condamnate definitiv pentru infracţiuni de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave vor beneficia de aplicarea legii mai favorabile şi de reducerea obligatorie a pedepsei la 5 ani de închisoare.

Alte articole

Cum putem scăpa de insomnie! Neurochirurgul Vlad Ciurea aruncă bomba. ”Toți probabil ați avut sau aveți, este foarte grav”

Alertă în toată România, vor suna alarmele! Ce înseamnă fiecare sunet, anunţ de ultimă oră de la IGSU

A doua situaţie invocată de DNA se referă la dispoziţiile privind efectuarea urmăririi penale in personam – „neclare cu privire la momentul la care trebuie să îi fie adusă la cunoştinţă suspectului această calitate, ceea ce ar atrage imposibilitatea folosirii tehnicilor speciale de investigaţie”.

„Reglementarea a fost criticată de către practicieni, întrucât poate fi interpretată în sensul că persoana cercetată devine suspect şi trebuie anunţată în momentul în care există indicii rezonabile că a săvârşit o infracţiune, ceea lipseşte de eficienţă metode de investigaţie precum interceptarea comunicaţiilor sau folosirea investigatorilor sub acoperire”, se arată în comunicatul DNA.

În altă ordine de idei, DNA reclamă că prevederile noului Cod de procedură penală lipsesc de eficienţă corpul de specialişti care funcţionează în cadrul organelor de urmărire penală, în condiţiile în care rapoartele de constatare întocmite de aceştia nu ar mai avea o valoare probatorie proprie, fiind obligatorie înlocuirea lor cu un raport de expertiză.

Astfel, arată DNA, după întocmirea unui raport de constatare, este obligatorie efectuarea unei expertize ori de câte ori concluziile raportului de constatare sunt contestate de către inculpat.

„Noua reglementare încalcă principiul constituţional potrivit căruia judecătorul sau procurorul administrează probe numai atunci când sunt necesare pentru aflarea adevărului, instituind obligaţia de a administra proba cu expertiza ori de câte ori un inculpat solicită acest lucru. În acest mod, se creează premisa tergiversării cauzelor complexe, prin administrarea automată a unui mijloc de probă costisitor şi care presupune un timp îndelungat, fără a fi asigurate resurse corespunzătoare în bugetul organelor judiciare”, argumentează DNA.

Pe de altă parte, arată sursa citată, normele tranzitorii nu cuprind prevederi referitoare la măsurilor de supraveghere autorizate potrivit legii vechi şi care sunt în curs şi nu reglementează situaţia persoanelor împotriva cărora s-a dispus începerea urmăririi penale potrivit vechilor dispoziţii, ceea ce va genera dificultăţi de interpretare în practică. „Astfel, interceptarea convorbirilor telefonice este înlocuită cu instituţia supravegherii tehnice, iar regimul interceptărilor efectuate până în prezent în raport cu noua instituţie nu este suficient reglementat”, susţine DNA.

Pentru a evita producerea acestor efecte, DNA şi DIICOT au formulat o serie de propuneri, pe care le-au înaintat Ministerului Justiţiei în cursul lunii noiembrie 2013, în vederea iniţierii unui act normativ care să modifice prevederile care pot să genereze obstacole în combaterea faptelor de corupţie, se mai precizează în comunicat.

DNA informează că, până în prezent, nu a primit un răspuns oficial cu privire la propunerile formulate.