Elveţienii au votat în proporţie de 50,4 la sută în favoarea referendumului privind imigraţia

„Potrivit ultimelor noastre estimări, 50,4 la sută dintre alegători au votat în favoarea” referendumului, a declarat Claude Longchamp, de la institutul GfS. Această estimare, a adăugat el, are o marjă de eroare de plus sau minus 0,7 la sută.

Mai trebuie numărate voturile din două mari cantoane, Zurich şi Berna. Majoritatea cantoanelor elveţiene au votat însă în favoarea acestui text.

Pentru ca textul să fie aprobat este necesară o majoritate dublă, adică majoritatea cantoanelor elveţiene şi majoritatea votanţilor.

Ultimul sondaj arata că susţinătorii acestui referendum au câştigat teren, în detrimentul celor care au declarat că vor vota împotrivă, ceea ce arată că scrutinul va fi strâns.

Alte articole

Patru cerșetori români au atacat în instanță legea din Elveția care le interzice să mai ceară bani pe stradă

Motivul pentru care IT-ştii români se mută în Elveţia: „Pentru un apartament similar, un proprietar din Cluj sau Timişoara ar cere cam tot atât”

Dacă va câştiga tabăra care susţine această idee, atunci va fi „haos”, potrivit declaraţiilor profesorului de Ştiinţe Politice din Geneva, Pascal Sciarini, deoarece relaţiile dintre Elveţia şi UE riscă să fie complet reevaluate.

Participarea la acest vot a fost foarte ridicată, a arătat institutul GfS, cu o rată de aproximativ 56 la sută, respectiv cu 12 puncte mai mult decât media de 44 la sută constatată în general la consultările populare din Elveţia.

Elveţienii votează de patru ori pe an pe diverse teme, fie că este vorba despre interesul naţional, cantonal sau comunal, conform sistemului de democraţie directă din Elveţia.

Elveţia este o ţară mică, având opt milioane de locuitori, care nu face parte din UE, în timp ce este înconjurată complet de ţări membre UE.

Legată prin acorduri bilaterale cu UE, negociate aspru timp de cinci ani, Elveţia a acceptat să îşi deschidă piaţa muncii pentru cele 500 de milioane de persoane active din UE.

În momentul intrării în vigoare a libertăţii de circulaţie, care s-a făcut progresiv din 2002, autorităţile au afirmat că nu vor veni decât 8.000 de persoane pe an, maxim.

De fapt Elveţia, cu sănătatea sa economică insolentă, care se distinge clar de zona euro, primeşte 80.000 de persoane care vin să muncească, ceea ce provoacă nemulţumirea partidului UDC (dreapta populistă), cel mai important din Parlamentul elveţian.

Acest partid se află la originea referendumului, deoarece a reuşit să strângă numărul necesar de semnături pentru organizarea unei astfel de consultări, prevăzute în sistemul politic elveţian, bazat pe democraţia directă.

Dacă va câştiga tabăra care susţine referendumul, Elveţia va stabili cote şi contingente în funcţie de nevoile în materie de imigraţie, un sistem aflat în funcţiune înainte de acordurile bilaterale cu UE.

Guvernul elveţian, majoritatea partidelor politice şi patronatul s-au pronunţat categoric împotriva referendumului.

Potrivit lor, să pui capăt imigraţiei ar însemna să sfârşitul prosperităţii elveţiene.

Bruxelles-ul a anunţat deja că dacă Elveţia pune capăt acordurilor de liberă circulaţie, toate celelalte acorduri care leagă Berna de UE vor fi denunţate.

Susţinătorii referendumului, în frunte cu UDC, au replicat spunând că este vorba despre o problemă de suveranitate naţională şi că ţara nu trebuie să se plieze pe dictatul european.

În plus, UDC apreciază că această imigraţie masivă europeană constatată în ultimii ani este cauza a numeroase probleme cu care se confruntă elveţienii, cum ar fi transporturile în comun supraaglomerate, penuria de locuinţe, peisaje desfigurate de construcţii.

Imigraţia a devenit de-a lungul anilor un subiect problematic în Elveţia.

Pentru a răspunde parţial protestelor unei părţi a populaţiei pe acest subiect, Guvernul a adoptat măsuri care să facă mai dificil accesul la ajutoare sociale pentru nou-veniţii europeni.

În 2013, străinii reprezentau 23,5 la sută (1,88 de milioane de persoane) din populaţia Elveţiei.

Înaintea acordurilor de liberă circulaţie cu UE, existau aproximativ 20 la sută străini în Elveţia.

În prezent, dintre aceşti străini, 1,25 de milioane provin din UE-27 sau AELS.

Italienii şi germanii sunt cei mai numeroşi, cu 291.000 şi, respectiv, 284.200 de cetăţeni. Ei sunt urmaţi de portughezi (237.000) şi francezi (104.000).

Acestor străini li se adaugă, potrivit UDC, locuitorii de la frontieră, care reprezintă în regiunea Arc Lémanique, în jurul Lacului Léman, aproximativ 113.000 de persoane, în Ticino 60.000, la fel ca şi în regiunea Basel.

Sondajele arată că peste 70 la sută dintre alegătorii din Ticino vor vota în favoarea referendumului.