Instanţa a decis eliberarea din închisoare a lui Dumitru Cioflină. DNA face contestaţie

Decizia nu este definitivă, iar procurorii DNA au anunţat că vor face contestaţie, ce se va judeca la Tribunalul Dâmboviţa, informează Agerpres.

Dumitru Cioflină se afla în detenţie din 20 mai 2013, el primind aviz favorabil din partea Comisiei de eliberări condiţionate a Penitenciarului Găeşti.

Pe 20 mai 2013, Cioflină a fost condamnat de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la 2 ani de închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice, în acelaşi dosar în care Gigi Becali a primit 3 ani de închisoare, iar fostul ministrul al Apărării Victor Babiuc a fost condamnat la 2 ani închisoare.

CITEŞTE ŞI Condamnaţi celebri, la un pas de eliberare. Ce foşti demnitari ar putea scăpa de închisoare

Alte articole

RECHIZITORIU Rusia a vizat peste 1,3 milioane de români în campania de manipulare electorală în favoarea lui Călin Georgescu. Cum au reuşit să evite monitorizările clasice. „Trebuie pus parul pe ei. Simplu, nu rugăciuni și speranțe”

DNA, percheziții la sediul central al Companiei Electrocentrale București și la domicilii. Directorul general și directorul comercial ai ELCEN, sub control judiciar pentru fapte de corupție

DNA susţine că, în perioada 1996 – 1999, în calitate de administrator al terenurilor domeniului proprietate publică a statului din zona Voluntari (fosta Fermă Roşia), MApN a efectuat două schimburi de terenuri cu George Becali, suprafaţa totală cedată acestuia în urma celor două schimburi fiind de 28,89 ha teren arabil intravilan, schimburi ce au avut drept consecinţă prejudicierea statului român cu suma totală de aproximativ 900.000 de dolari.

Potrivit DNA, Dumitru Cioflină şi Victor Babiuc, uzând de prerogativele funcţiilor de conducere pe care le deţineau în cadrul MApN, au aprobat schimburile de terenuri dintre Armată şi George Becali cu încălcarea dispoziţiilor legale ce reglementează proprietatea publică şi circulaţia juridică a terenurilor, în defavoarea statului.

„Cei doi inculpaţi au făcut demersuri pentru grăbirea finalizării schimbului, în condiţiile în care instituţii ale statului şi funcţionari din cadrul MApN implicaţi atrăgeau atenţia cu privire la diferenţa de valoare dintre terenurile ce fac obiectul schimbului şi lipsa utilităţii terenului de la Ştefăneştii de Jos pentru minister. Pentru a da o aparenţă de legitimitate acestor schimburi, cei doi inculpaţi au inclus în Planul de apărare a ţării pentru perioada 1997-2000 construirea unui punct de comandă nou la Ştefăneştii de Jos”, susţin procurorii anticorupţie.