Noul proiect Visa Waiver nu oferă avantaje României

Proiectul a fost introdus de senatorii americani Barbara A. Mikulski (democrată, reprezentând statul Maryland) şi Mark Kirk (republican, reprezentând statul Illinois).

Intitulat Visa Waiver Program Enhanced Security and Reform Act, documentul beneficiază de susţinere din partea ambelor formaţiuni politice americane şi din partea preşedintelui Obama şi, potrivit unui comunicat al senatoarei Mikulski, are ca scop încurajarea deplasărilor şi turismului din Statele Unite, informează Mediafax.

Proiectul, deşi flexibilizează criteriile de includere în programul Visa Waiver, nu constituie în forma actuală un avantaj pentru România, ţară în care rata de respingere a cererilor de viză pentru SUA a fost de 22,4% pentru anul 2011, potrivit unor date MAE de la începutul lunii ianuarie.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Totuşi, în ultimii ani se remarcă o tendinţă descendentă a acestui indicator. Astfel, în anul 2009 rata de respingere a solicitărilor de viză a fost de 26,3%, iar în 2010 de 24,8%.

Alte articole

Curtea de Apel București a dispus arestarea în lipsă a unui cetățean cubanez, rezident în Rusia, care ar fi organizat atacuri asupra unor obiective strategice din România

România apare pe harta țintelor Iranului. Ziarele regimului de la Teheran indică bazele americane din România drept posibile ținte

MAE anunţa, la 4 ianuarie, într-un comunicat în care prezenta situaţia ratei de refuz a vizelor pentru SUA, că „aşteaptă cu încredere rezultatele procesului legislativ în curs, din SUA, de modificare a criteriilor de acces în programul Visa Waiver, în condiţiile în care pragul actual de 3% al ratei de refuz al solicitărilor de viză este, în mod obiectiv, extrem de dificil de atins”.

Pe de altă parte, proiectul legislativ prevede că statele care doresc să fie incluse în programul Visa Waiver trebuie să aibă o rată de depăşire a perioadei de şedere legală (overstay rate) pentru cetăţenii care nu sunt imigranţi de maximum 3%,  însă oferă Secretarului pentru Securitate Internă al SUA o anumită flexibilitate. Astfel, acesta poate face excepţie de la aplicarea acestui criteriu pentru ţările a căror participare la programul Visa Waiver nu prezintă o ameninţare la adresa ordinii publice, a securităţii sau a normelor privind imigraţia şi cu condiţia ca respectivele state să „coopereze pe deplin cu SUA în combaterea terorismului”.

Proiectul de lege ar autoriza de asemenea Secretarul pentru Securitate Internă al SUA să „plaseze un stat membru al Visa Waiver într-o perioadă de probă în cazul în care rata de depăşire a perioadei legale de şedere (overstay rate) depăşeşte 3%, trimiţând astfel un mesaj puternic actualelor state membre ale programului că SUA sunt decise că acesta trebuie să fie o componentă a securităţii noastre”.

Pe de altă parte, proiectul de lege, numit în comunicat Mikulski-Kirk, prevede că statul care solicită includerea în programul Visa Waiver trebuie să aibă, la momentul la care formulează solicitarea de admitere în program, o rată de respingere a solicitărilor de viză care să nu depăşească 3%.

Proiectul prevede însă că Secretarul pentru Securitate Internă este autorizat să dispună includerea în program a ţărilor solicitante care îndeplinesc standardele de securitate solicitate de SUA şi în cazul cărora rata de respingere a cererilor de viză este de maximum 10%, „în funcţie de numărul total de aplicanţi, socotiţi individual”, se mai arată în comunicat.

Potrivit comunicatului publicat de senatoarea Barbara Mikulsky, de origine poloneză, legea este în favoarea Poloniei ţară care, la rândul său, doreşte să fie inclusă în Programul Visa Waiver. Proiectul beneficiază de susţinerea publică din partea preşedintelui Obama, dar şi de sprijinul Camerei de Comerţ a SUA, Asociaţiei Americane de Turism, American Hotel and Lodging Association şi National Retail Federation.

În prezent, cetăţeni din 36 de state participă la programul Visa Waiver, care le permite să călătorească în SUA fără viză, în calitate de vizitatori străini, pe o durată de maxim 90 de zile. Proiectul a fost însă salutat de ministrul român de Externe, Cristian Diaconescu.