Cererea de arestare preventivă a senatorului Marius Isăilă (PSD) a ajuns la Comisia juridică

„Această solicitare a fost transmisă Comisiei juridice. Comisia juridică va înainta raportul Biroului Permanent. Biroul Permanent va supune plenului acest raport”, a spus Dumitrescu.

Potrivit acestuia, dosarul are în jur de 1.600 de pagini. „A fost o întreagă discuţie (în Biroul Permanent – n.r.) legată de acest dosar, în sensul că este vorba despre 1.600 de pagini şi Comisia va discuta cu celeritate în aşa fel încât să ne încadrăm în nişte termene prevăzute în Regulament şi în lege”, a afirmat acesta.

Pe 10 aprilie, ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, a transmis preşedintelui Senatului solicitarea de încuviinţare a arestării preventive a lui Ovidiu Isăilă, cercetat de DNA pentru trafic de influenţă şi instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată.

Potrivit DNA, din probele analizate rezultă suspiciunea că, în perioada 2012 – 2014, Ovidiu Isăilă, şef serviciu în Ministerul Finanţelor şi începând cu decembrie 2012 senator, a obţinut importante sume de bani prin folosirea influenţei pe care o avea sau pe care a lăsat să se înţeleagă că o are pe lângă funcţionari publici, prin prisma relaţionării profesionale în sistemul public de finanţe şi ulterior ca om politic, pentru a-i determina să nu-şi îndeplinească în mod corect atribuţiile de serviciu.

Alte articole

Românii care pleacă cu mașina în anumite state pot avea probleme dacă nu au acest document asupra lor. Permisul auto obișnuit nu este suficient peste tot

La ce trebuie să fii atent când consulți eticheta alimentelor. Diferența dintre „termen-limită” și „data optimă de consum”

„Astfel, la începutul anului 2012, Ovidiu Isăilă, care era la acel moment şef serviciu în Ministerul Finanţelor Publice, a pretins, cu complicitatea lui Cristian Ştefan Ene, prin intermediarul Cătălin Cristescu, suma de 200.000 euro de la un denunţător, pentru a realiza intervenţii pe lângă funcţionarii ANAF ce efectuau un control la o societate comercială administrată de acesta, în vederea soluţionării favorabile sau blocării controlului. După remiterea acestei sume, Ovidiu Isăilă a pretins denunţătorului, prin acelaşi intermediar, o nouă sumă de bani, respectiv 150.000 euro, pentru a influenţa rezultatele unui nou control”, susţin procurorii.

În august 2013, Ovidiu Isăilă, prin intermediul consilierului său Cristian Ene, i-a pretins lui Cristescu suma de 20.000 euro pentru a interveni pe lângă diferiţi funcţionari publici, în vederea sprijinirii acestuia să promoveze concursul ce urma a avea loc în toamna aceluiaşi an pentru ocuparea unei funcţii de inspector ANAF – Direcţia Generală Antifraudă Fiscală.

În martie 2014, senatorul i-a pretins lui Cătălin Cristescu, prin intermediul aceluiaşi consilier, o altă sumă de 20.000 euro pentru a realiza intervenţii pe lângă diferiţi funcţionari publici în vederea favorizării la concursul ce urma să aibă loc pentru ocuparea unor funcţii în cadrul Direcţiei Generale Antifraudă Fiscală.

Anchetatorii au reţinut că, după remiterea sumei de 20.000 de euro, pentru a ascunde primirea banilor, Ovidiu Isăilă l-a instigat pe acesta din urmă să întocmească un fals contract de împrumut între Ene şi Cristescu, în care să menţioneze împrejurări nereale pentru a induce în eroare organele judiciare cu privire la împrejurările în care au fost remişi banii.

„Astfel, din probele administrate rezultă că infracţiunea săvârşită de inculpat este sancţionată de lege cu pedeapsa închisorii mai mare de cinci ani şi, pe baza evaluării gravităţii faptei, a modului şi a circumstanţelor de comitere a acesteia, se constată că privarea sa de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică, având în vedere prejudiciul produs credibilităţii de care trebuie să se bucure instituţiile publice, întinderea în timp a activităţii infracţionale, modalitatea concretă de săvârşire a infracţiunilor – prin interpunerea altor persoane care primeau sumele de bani pretinse, modalitatea conspirată de a aborda discuţiile cu tematică infracţională (în toalete, prin dezbrăcarea interlocutorului pentru a nu avea asupra sa aparatură de înregistrare, dialogul în şoaptă însoţit de gestică), precum şi încercările de a şterge urmele infracţiunilor”, arată DNA.