Vîntu a atacat cu recurs decizia de condamnare pentru şantaj şi va aduce argumente noi

Tribunalul Bucureşti a reluat, vineri, dezbaterile în dosarul lui Sorin Ovidiu Vîntu în care acesta este judecat pentru favorizarea lui Nicolae Popa, condamnat definitiv la 15 ani de închisoare în dosarul FNI, la acest termen fiind audiat martorul Sorin Enache, potrivit Mediafax.

Şedinţa a fost secretă potrivit unei dispoziţii anterioare a judecătorului de caz.

La ieşirea din sala de judecată Sorin Ovidiu Vîntu a declarat că a făcut recurs împotriva deciziei Judecătoriei sectorului 1 şi că la judecarea contestaţiei va reveni cu argumente suplimentare pentru care consideră că nu ar trebui condamnat. „Probabil că nu am fost suficient de convingător la instanţa de fond. Voi încerca să aduc argumente suplimentare la Curtea de Apel Bucureşti pe care le veţi auzi atunci”, a susţinut Vîntu.

Sorin Ovidiu Vîntu a fost condamnat la şase luni de închisoare cu executare, iar Ion Ilie Cezar la cinci luni, în dosarul în care au fost judecaţi pentru şantajarea lui Sebastian Ghiţă, potrivit unei decizii a Judecătoriei sectorului 1.

Alte articole

Tatăl studentei la medicină omorâte cu 51 de lovituri de cuțit, sfâșiat de durere după ce a aflat condamnarea criminalului: ”Eu nu pot să-l consider un om. Ar putea să iasă la 40 de ani”

Infirmier condamnat în Germania pentru uciderea a 10 pacienţi aflaţi în stadiu terminal. Ce sentinţă a primit

Decizia poate fi contestată la Curtea de Apel Bucureşti, potrviit noilor reglementări privind accelerarea reformei.

În 23 mai 2011, Sorin Ovidiu Vîntu şi Ion Ilie Cezar au fost trimişi în judecată, în stare de arest, pentru şantaj, de către procurorii Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Potrivit acuzării, în perioada martie – aprilie 2011, Sorin Ovidiu Vîntu şi Ion Ilie Cezar l-au constrâns, prin ameninţare, pe Sebastian Ghiţă, parte vătămată în dosar, să le remită suma de 150.000 de euro ori să accepte denunţarea unui contract cu scopul obţinerii injuste, în folosul lor de beneficii materiale cu consecinţa prejudicierii părţii vătămate.

Concret, constrângerea a fost realizată de către inculpaţi, prin ameninţarea cu uciderea părţii vătămate, a familiei sale, respectiv compromiterea imaginii publice. Mijloacele întrebuinţate, datorită succesiunii presiunilor exercitate, au fost de natură să creeze temere părţii vătămate, astfel încât aceasta a remis suma de 150.000 de euro. Prin intermediul inculpatului Ion Ilie suma de bani urma să ajungă la inculpatul Vîntu în scopul obţinerii unor foloase materiale injuste, fiind urmărit de ambii inculpaţi, care ar fi beneficiat de acest avantaj ilicit.

În acest dosar, Sorin Ovidiu Vîntu şi Ilie Cezar au fost arestaţi preventiv în 29 aprilie 2011, iar în 16 iunie eliberaţi de o instanţă a Tribunalului Bucureşti, care a motivat hotărârea prin faptul că „notorietatea negativă a lui Sorin Ovidiu Vîntu, în lipsa unor condamnări definitive pentru faptele imputate, nu-l poate priva de dreptul legitim de a fi liberat provizoriu în cursul procesului penal, iar măsura arestului preventiv nu numai că nu se mai justifică, dar este şi excesivă”.

În 8 noiembrie 2011, Sorin Ovidiu Vîntu a fost arestat preventiv iar, alături de alte nouă persoane, printre care şi Liviu Luca, într-un alt dosar, cel privind delapidarea Petromservice.

Vîntu şi ceilalţi inculpaţi în acest dosar au fost eliberaţi din arest în acest dosar, în 14 noiembrie 2011, de un complet de trei judecători de la Curtea de Apel Bucureşti.

Judecătorii au susţinut, în motivarea deciziei de eliberare, că arestarea lui Sorin Ovidiu Vîntu şi a celorlalte persoane cercetate în cazul delapidării Petromservice ar fi dus la situaţia absurdă în care ar fi reprezentat pericol în acest caz, dar nu şi în celelalte dosare în care sunt acuzaţi.