Alin Teodorescu susţine că avem nevoie de imigranţi

El a arătat că datele recensământului publicate joi de INS indică o reducere îngrijorătoare a populaţiei stabile din ţară, chiar dacă numărul total al cetăţenilor români nu s-a micşorat foarte mult faţă de recensămăntul din 2002.

„România pierde populaţie prin faptul că are mortalitatea mai mare decât natalitatea, dar şi prin emigraţie. Puterea executivă şi legislativă trebuie să facă, prin lege, o politică demografică, de stimulare a natalităţii, şi o politică de imigraţie, de atragere în România a cetăţenilor străni. Acum nu avem astfel de politici”, a spus Teodorescu, citat de Mediafax.

El a subliniat că o politică de imigraţie este absolut necesară, România trebuind să se inspire din exemplele altor ţări cu experienţă în domeniu cum ar fi Canada, Franţa, Marea Britanie, Germania, dar şi Ungaria.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Chinezii, vietnamezii, pakistanezii sunt imigranţii care ar putea fi atraşi în România în perioada următoare, în opinia directorului IMAS. Acordarea cetăţeniei române pentru etnici români din Republica Moldova, Ucraina sau alte ţări vecine nu reprezintă o politică de imigraţie, a evidenţiat el. „Cetăţenia este un act pur administrativ, dacă acela care o primeşte locuieşte în continuare în afara graniţelor României. Noi avem nevoie de oameni care să locuiască aici, să plătească taxe şi impozite”, a spus Alin Teodorescu.

Alte articole

CNAIR începe Recensământul General de Circulație Rutiere în România. Ce presupune și cum se va realiza

Crește masiv numărul străinilor din București. În 2030, aceștia ar putea reprezenta un sfert din populație! Noi reguli, mai dure, pentru agențiile care aduc muncitori din afara UE

Acordarea după cinci ani de rezidenţă în România a unei case, câteva hectare de teren, crearea unor locuri de muncă speciale, reprezintă măsurile unei politici active de imigraţie, a mai spus sociologul. „La noi când vrea un străin să se aşeze, i se ia, nu i se dă”, a comentat directorul IMAS.

Creşterea la 3,2% a etnicilor romi faţă de 2,5% în 2002 este „explicabilă” şi nu are de ce să fie îngrijorătoare pentru românii majoritari, deoarece nu înseamnă prea mult în volumul total al populaţiei.

„Se căsătoresc mai devreme, fac mai mulţi copii, nu au practici contraceptive. Sunt ca românii în anii ’60-’80. Probabil peste 20-30 de ani o să ajungă şi ei să aibă a treia etapă a tranziţiei demografice”, consideră sociologul. El a adăugat că numărul real al acestei etnii depinde în continuare de dorinţa acestora de a se declara romi. Pe de altă parte, el a remarcat „pierderea culturală” reprezentată de continuarea reducerii minorităţii de germani, dar şi faptul că după cinci ani de la aderarea la UE, perioadă în care în spaţiul european au plecat foarte mulţi români, în ţara noastră nu au fost atraşi aproape deloc cetăţeni ai ţărilor europene.

De asemenea, Alin Teodorescu a punctat că în ultimul deceniu s-a stopat procesul de reruralizare care a caracterizat, în mod unic, România în anii ’90. „Probabil că în următorii 10 ani se va relua, foarte lent, procesul de urbanizare, care în perioada socialistă a fost accelerat de politicile de industrializare”, a estimat el. În 2002, nivelul populaţiei rurale era de 47,3%, iar la ultimul recensământ s-a redus la 47,2%.

Populaţia României a scăzut cu peste 2,6 milioane, de la 21.680.974 la 19.042.936 de persoane, potrivit rezultatelor provizorii ale Recensământului Populaţiei şi Locuinţelor 2011, anunţate joi de Institutul Naţional de Statistică.

Conform datelor recensământului din 2002, populaţia României era de 21.680.974 de locuitori.

Populaţia din statisticile curente la 1 iulie 2011 este de 21.354.396, a precizat INS.

Potrivit rezultatelor provizorii ale recensământului din 20 octombrie 2011, populaţia stabilă a României a fost de 19.043.000 de persoane, din care 18.384.000 au fost prezente, iar 659.000 temporar absente.

Din totalul populaţiei stabile a României, 10.054.000 persoane aveau domiciliul sau reşedinţa în municipii şi oraşe (52,8%), iar 8.989.000 persoane locuiau în comune (47,2%).